Economia Sectorului Terțiar

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 4809
Mărime: 194.91KB (arhivat)
Publicat de: Iulian Iurie Molnar
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. dr. Hapenciuc Valentin
UNIVERSITATEA „ ŞTEFAN CEL MARE „ SUCEAVA Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Masterat: MANAGEMENTUL FIRMELOR DE COMERŢ, TURISM ŞI SERVICII

Cuprins

  1. 1. Analiza evoluţiei serviciilor de comerţ în România în perioada 1990-2003
  2. 1.1. Analiza dinamicii serviciilor de comerţ în România în perioada 1990-2003
  3. 1.1.1. Populaţia ocupată în serviciile de comerţ în perioada 1990-2003.
  4. 1.1.2. Evoluţia PIB din comerţ 1990-2003
  5. 1.1.3. Valoarea adăugată a serviciilor de comerţ
  6. 1.1.4. Investiţii în comerţ
  7. 1.1.5. Imobilizările corporale în comerţ
  8. 1.2. Corelaţia între evoluţia comerţului şi gradul de dezvoltare economico-socială
  9. 1.2.1. Calculul coeficientului de corelaţie statistică
  10. 1.2.2. Coeficientul de corelaţie a rangurilor Spearman
  11. 1.2.3. Calculul coeficientului de corelaţie a rangurilor Kendall
  12. 2. Previziunea evoluţiei serviciilor de comerţ pentru perioada 2004-2006
  13. 2.1. Tendinţe în evoluţia serviciilor de comerţ
  14. 2.2. Tendinţe în evoluţia structurii serviciilor de comerţ
  15. Concluzii

Extras din proiect

1. ANALIZA EVOLUŢIEI SERVICIILOR DE COMERŢ ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1990-2003

1.1 ANALIZA DINAMICII SERVICIILOR DE COMERŢ ÎN ROMÂNIA

ÎN PERIOADA 1990-2003

Analiza evoluţiei activităţilor comerciale este determinată de cererea cantitativă de mărfuri şi servicii la care seadaugă consumatorii potenţiali. Dependenţa cererii faţă de ofertă poate fi cunoscută dacă avem în vedere cauzele principale care determină variaţia atât a cererii cât şi ofertei, şi anume: PIB-ul, investiţiile, populaţia ocupată etc.

1.1.1 Populaţia ocupată în serviciile de comerţ în perioada 1990-2003.

Populaţia ocupată civilă cuprinde potrivit metodologiei Balanţei Forţei de Muncă, toate persoanele care în anul de referinţă au desfăşurat o activitate economico-socială aducătoare de venit, cu excepţia cadrelor militare şi a personalului asimilat acestora (personal M.Ap.N, M.I., militari în termen) a salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti şi a deţinuţilor.

Tabel 1. Populaţia ocupată pe totalul activităţilor economiei naţionale

(mii)

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Comerţ

538 699 754 585 636 865 772 802 835 756 776 804 855 906

Total populaţie

ocupată/economie

10840 10786 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8420 8629 8653 8329 8306

Ponderea populaţiei ocupate

din comerţ în totalul populaţiei

ocupate/economie

4,96

6,48

7,20

5,81

6,35

9,11

8,23

8,88

9,47

8,97

8,99

9,38

10,26

10,90

Sursa: Adaptat după Anuarul statistic al României, 2004, cap.3, forţa de muncă

Din datele prezentate în tabelul de mai sus, se observă o creştere a numărului populaţiei ocupate în comerţ între anii 1990-1992, apoi o scădere până în 1995. În anul 2003 populaţia ocupată în comerţ atinge valoarea cea mai ridicată de 906 mii.

Evoluţia populaţiei ocupate în ramura comerţ, precum şi ponderea acesteia faţă de total populaţie din economie, reprezintă unul din indicatorii cei mai expresivi de caracterizare a dimensiunilor şi evoluţiei comerţului pentru asigurarea unei dezvoltări durabile. Populaţia ocupată în comerţ înregistrează în România, între 1995-2003, o evoluţie ascendentă de la un an la altul, excepţie făcând anii 1996, 1999 şi 2000, când populaţia ocupată a înregistrat valoarea minimă de 772 mii persoane şi, respectiv, 756 mii, 776 mii persoane. Apreciem, totodată, că populaţia ocupată în comerţ va creşte cu aproximativ 9 mii persoane în medie, pe an.

Această creştere poate fi pusă pe seama procesului de privatizare, care a cunoscut o evoluţie pozitivă în acest sector de activitate, proces care a dus la creşterea numărului locurilor de muncă în unităţile comerciale şi a forţei de muncă tinere, marea majoritate neavând înainte un alt loc de muncă.

Un alt factor important, care a determinat creşterea populaţiei ocupate în comerţ, este migraţia populaţiei din sectorul industrial (datorită şomajului tehnologic), agricol şi din alte sectoare spre comerţ, datorită existenţei locurilor de muncă care nu cer o pregătire profesională prealabilă şi datorită modificărilor structurale intervenite în economie: de la o economie preponderent industrială, la o economie de servicii.

Cererea pentru servicii a determinat în final creşterea veniturilor populaţiei şi a cheltuielilor pentru consum.

Grafic 1. Ponderea populaţiei ocupate in serviciile de comerţ în total populaţie ocupate

Conform datelor din Graficul 1, in perioada 1990-1992 ponderea populaţiei ocupate in cadrul serviciilor de comerţ înregistrează o uşoară creştere, iar in perioada imediat următoare un declin.

Din anul 1999 şi până în anul 2003 ponderea populaţiei ocupate in cadrul serviciilor de comerţ înregistrează o continuă creştere de la 8,97% în 1999 la 10,90% în 2003.

Tabel 2. Algoritmul de calcul şi rezultatul calculării indicatorilor absoluţi, relativi şi medii pentru Populaţia ocupată în serviciile de comerţ

ANI Indicatori absoluţi Indicatori relativi

De nivel Modif. absolute Ind. de dinamică Ritm de creştere

∆i/1

∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1

1990 538 - - - - - -

1991 699 161 161 1.29 1.29 0.29 0.29

1992 754 216 55 1.40 1.07 0.40 0.07

1993 585 47 -169 1.08 0.77 0.08 -0.23

1994 636 98 51 1.18 1.08 0.18 0.08

1995 865 327 229 1.60 1.36 0.60 0.36

1996 772 234 -93 1.43 0.89 0.43 -0.11

1997 802 264 30 1.49 1.03 0.49 0.03

1998 835 297 33 1.55 1.04 0.55 0.04

1999 756 218 -79 1.40 0.90 0.40 -0.10

2000 776 238 20 1.44 1.02 0.44 0.02

2001 804 266 28 1.49 1.03 0.49 0.03

2002 855 317 51 1.58 1.06 0.58 0.06

2003 906 368 51 1.68 1.05 0.68 0.05

TOTAL 10583 3051 428 18.61 13.59 5.61 0.59

unde:

yi – populaţia ocupată – servicii de comerţ în preţuri curente;

Di/1= yi – y1 (sporul cu bază fixă);

Di/i-1= yi – yi-1 (sporul cu bază în lanţ);

Ii/1= yi / y1 – indice de evoluţie cu bază fixă;

Ii/i-1= yi / yi-1 – indice de evoluţie cu bază în lanţ;

Ri/1= Ii/1-1 – ritmul de evoluţie cu bază fixă;

Ri/i-1= Ii/i-1-1 – ritmul de evoluţie cu bază în lanţ.

Preview document

Economia Sectorului Terțiar - Pagina 1
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 2
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 3
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 4
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 5
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 6
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 7
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 8
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 9
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 10
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 11
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 12
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 13
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 14
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 15
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 16
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 17
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 18
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 19
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 20
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 21
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 22
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 23
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 24
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 25
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 26
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 27
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 28
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 29
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 30
Economia Sectorului Terțiar - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • cuprins.doc
  • Economia Sectorului Tertiar.DOC
  • PRIMA PAG, BIBLIOGRAFIE.doc

Alții au mai descărcat și

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

Economia Turismului

CAPITOLUL I TURISMUL – DELIMITARI CONCEPTUALE 1.1 Concepte si clasificari folosite în turism Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Studiu de oportunitate privind dezvoltarea turistică și agroturistică a zonei Sibiu

CAPITOLUL I. Cadrul natural 1. Asezare geografica si limite Sibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben, în latină Cibinium) este...

Studiu de oportunitate privind dezvoltarea turistică și agroturistică a județului Sibiu

Introducere Asezat în centrul tarii, acolo unde se întâlnesc drumurile ce au legat teritoriile istorice românesti, Sibiul este o punte de...

Tendințe în dezvoltarea sectorului Românesc al serviciilor

INTRODUCERE În prezent asistăm la nivel global, la trecerea la un nou tip de economie, bazat pe preponderenta activitaţilor terţiare în crearea...

Contribuția serviciilor la dezvoltarea economică

Evoluţia economiei moderne înscrie între orientările sale fundamentale dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. Constituite astăzi într-un...

Analiza geodemografică a statelor Irlanda și Mali

Abstract The article presents the geodemographic comparative analysis of the European Republic of Ireland and the African State of Mali. It...

Analiza Geodemografica a Iranului

In vederea realizarii acestui articol datele au avut ca sursa World population prospects revision 2006 Vol.1 si 2. Astfel pentru datele referitoare...

Economia serviciilor - populația ocupată în sectorul terțiar

Situația din ultimele decenii îndreptățește caracterizarea economiilor țărilor dezvoltate drept economii bazate pe servicii deoarece dezvoltarea...

Rolul serviciilor în economia țărilor Benelux

1. GENERALITATI 1.1POZITIE GEOGRAFICA;GENERALITATI A: Olanda B: Belgia C: Luxemburg Nume oficial: A. Koninkrijk der Nederlanden...

Ai nevoie de altceva?