Economia Subterană

INTRODUCERE

Izvorâtă din realităţile societăţii româneşti, lucrarea îşi propune, ca obiectiv prioritar, să abordeze aspectele teoretice şi practice ale economiei subterane, cauzele şi efectele apariţiei acesteia în economia oficială.

Având în vedere realităţiile concrete din societatea românească şi complexitatea procesului de tranziţie de la o economie planificată la o economie de piaţă, această lucrare prezintă economia subterană din România în perioada ultimilor nouăsprezece ani de după regimul comunist, analizând consecinţele activităţiilor criminale- traficul de droguri- asupra economiei României în cazul în care droguriile ar fi legalizate.

În analiza dimensiunilor şi formelor economiei subterane am pornit de la istoria acesteia începând cu perioada comunistă, cum se manifersta aceasta în sistemul planificat al economiei României.Practic prin combinaţia dintre birocraţia moştenită din perioada socialistă, denumită în prezent administraţie publică şi lipsa de autoritate din zonele rurale şi din periferiile oraşelor, economia subterană a găsit un teren de maniferstare propice.

Pentru a evidenţia pericolul deosebit pe care-l reprezintă economia subterană asupra dezvoltării economico-sociale am considerat că este important ca în primul capitol să prezint de fapt ceeace înseamnă economia subterană, ce cuprinde asceasta, care sunt particularităţiile acesteia, cât de mare este de fapt economia subterană.

În această lucrare am dorit să analizez care sunt consecinţele traficului de droguri în ţara noastră, ce ar însemna pentru România dacă droguriile s-ar legaliza, ce impact ar avea din punct de vedere economic, social, politic.

CAPITOLUL I. ECONOMIA SUBTERANĂ

1.1 Delimitări conceptuale ale economiei subterane

Literatura economică a dat dovadă de foarte multă imaginaţie în căutarea unei denumiri pentru acest tip de economie.A fost numită economie subterană, ocultă invizibilă, neagră, gri, fantomă neoficială sau informală.

Indiferent de cum a fost numită, această economie a fost înţeleasă de toţi autorii ca fiind

ansamblul activităţiilor economice desfăşurate organizat, cu incălcarea normelor sociale şi ale legilor economice, având drept scop obţinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat1.

În acelaşi timp toţi autorii consideră că o activitate economică este subterană atunci când nu are caracter marfar, deoarece se referă la aspectele vieţii private sau ale autoconsumului familial.

Astfel economia subterană descrie ansamblul activităţiiloe care „scapă” de sub control total sau parţial controlului legal şi evidenţei statistice.Acest lucru înseamnă a nu ţine cont de cele patru comandamente ale raportului dintre mediul economic şi mediul ecologic, acceptate ca fiind premise absolute ale unei dezvoltări durabile, pe principiul coeziunii sociale:

- întreprinderea (agentul economic) acţionează doar prin mijloace concurenţiale, în parteneriat de interese cu consumatorul, acţionează în raport cu terţii doar prin raporturi comerciale, are o politică transparentă de utilizare a profitului;

- contribuţia fiscală este datoria primară şi esenţială a oricărui generator de venit, deoarece numai prin aceasta se poate realiza concordanţa interesului individual cu cel colectiv (local, naţional, comunitar, internaţional);

- respectarea clauzelor sociale este condiţia stabilităţiii şi echilibrului mediului economic şi politic;

- compatibilitatea activităţiilor economice cu specificitatea contextului urban sau regional în care se desfăşoară.

Economia subterană poate îmbrăca diverse forme şi poate fi tratată cu diverse metode şi variate moduri de analiză.Ceeace trebuie înţeles într-o manieră unitară este importanţa

ansamblul sistemului economic naţional sau internaţional.Una dintre teorii spune că

economia subterană este răspunzătoare pentru pierderile aduse ansamblului şi pentru rolul pe care îl are în accentuarea inegalităţiilor dintre diferite categorii ale populaţiei. O altă teorie spune că economia subterană este doar un răspuns spontan la incapacitatea puterii publice de a asigura condiţiile necesare unui mediu de afaceri eficient, cât şi condiţiile de supravieţire a categoriilor defavorizate. ei.