Economia Subterană

1. INTRODUCERE

„România începutului de secol XXI este tara unde orÎsenii îsi fac vinul pe balcon si tuica pe aragazul din bucÎtÎrie, unde casa de marcat se considerÎ o gÎselnitÎ a « Îlora de la guvern », unde porcul de CrÎciun si mielul de Paste se cumpÎrÎ si se sacrificÎ la marginea soselei fÎrÎ facturÎ si fÎrÎ aviz veterinar, unde « nu te faci bine » dacÎ nu strecori în buzunarul medicului plicul cu « atentia » necesarÎ.”

2.ECONOMIA SUBTERANA – Definitie si cauze ale aparitiei

În literatura de specialitate, acest fenomen este cunoscut sub diverse denumiri, cum ar fi: economie informalÎ, neoficialÎ, ascunsÎ, invizibilÎ, ilegalÎ, subteranÎ, etc.

Orice nume i-am atribui, acest fenomen reprezinta ansamblul activitatilor economice desfasurate organizat, cu încalcarea normelor sociale si ale legilor economice, având drept scop obtinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat. Aparitia economiei subterane coincide cu aparitia statului si impunerea unor reguli, norme si legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelata cu etapele istorice ale dezvoltarii statului.

Comertul clandestin cu pietre pretioase si tesaturi deosebite, braconajul, distileriile clandestine sunt activitati ramase celebre pâna în epoca noastra; apoi comertul complementar, traficul de frontiera cu bunuri de larg consum ce lipseau de pe piata organizata în sistemul socialist si marile afaceri, precum traficul de armament, de carne vie, droguri, tutun, alcool, au însotit economia subterana pe parcursul timpului,adaptându-se realitatii imediate din fiecare perioada.

În sfera de cuprindere a economiei subterane au fost incluse practici foarte variate, respectiv: frauda fiscala, munca clandestina, traficul de droguri,traficul de arme,coruptia, prostitutia, dar si o serie de activitati casnice care sunt aducatoare de venituri neînregistrate.

În ceea ce priveste participantii la activitatile subterane, pot fi identificate doua categorii de persoane: cele care lucreaza si obtin venituri exclusiv in economia subterana iar cea de-a doua categorie o reprezinta persoanele ce obtin venituri atât din surse legale, cât si din economia subterana.

Studiile efectuate arata ca în tarile în care reglementarile legale sunt mai rigide, ponderea economiei subterane este mai mare. Astfel, pe un esantion de 76 de tari s-a constatat ca la un punct de crestere al rigiditatii reglementarilor legale (pe o scara de la 1 la 5) se înregistreaza o crestere cu 8.1% a ponderii activitatilor subterane. Surprinzator este faptul ca guvernele acestor tari, în loc sa flexibilizeze cadrul reglementarilor legale si sa se preocupe de mai buna implementare a acestor relgementari, accentueaza si mai mult rigiditatea, având convingerea ca prin noi si mai stricte reglementari vor reusi sa reduca ponderea economiei subterane.

Pâna la revolutia din 1989 moment când România avea sa treaca de la economia planificata la economia de piata, sistemul planificat a urmarit teoretic îndeaproape toate operatiunile economice, sistemul de sanctionare fiind foarte drastic, totusi si în acest sistem functiona o piata paralela.