ECONOMIA SUBTERANĂ

ECONOMIA SUBTERANĂ. ABORDĂRI

Introducere

Lucrarea intitulată ”Abordări actuale ale economiei subterane” este structurată în trei capitole, fiecare parte fiind compusă, în medie, din cinci subcapitole, finalul lucrării constând în concluzii şi recomandări pentru dezvoltarea următoarelor cercetări, precum și în bibliografia și anexele aferente studiului de caz.

Motivul ce a stat la baza alegerii acestei teme constă în faptul că economia subterană reprezintă o problemă de actualitate, întâlnită din ce în ce mai des în mai toate statele lumii, fiind un ingredient de neevitat al economiei unei ţări, care se află într-o evoluție continuă, deținând o pondere foarte mare în PIB-ul României, în special, și care are repercusiuni tot mai mari asupra populației.

Această lucrare își propune abordarea problemelor legate de cunoaşterea teoretică a componentelor esenţiale ale economiei subterane, definirea conceptului şi evidenţierea principalelor idei legate de economia subterană, precum și analizarea şi cercetarea mai amănunţită a traficului de droguri, una dintre cele mai grave componente ale economiei subterane din ultimele decenii.

Primul capitol intitulat ”Controverse trecute şi prezente asupra definirii economiei subterane” are ca scop principal, abordarea teoretică a structurii economiei subterane, prin definirea şi clasificarea exactă a trăsăturilor și a cauzelor ce determină apariția acestui fenomen, precum și efectele asupra economiei subterane ale curbei Laffer, analiza şi reliefarea factorilor care generează şi alimentează fenomenul economiei subterane și constatarea particularităţilor şi a elementelor structurale ce contribuie la sectorul activităţilor criminale ale economiei subterane.

În cel de-al doilea capitol vor fi abordate, independent, o parte dintre cele mai importante și cunoscute tipuri de activități ce intră în sfera ocultă a economiei, activități care contribuie cel mai mult la menținerea și dezvoltarea economiei subterane.

Capitolul al treilea își propune analizarea unui studiu de caz referitor la unul dintre elementele cu cea mai mare pondere în economia subterană, și anume, traficul de droguri, fenomen de mare actualitate, care se află într-o continuă extindere a ariei de comercializare şi care vizează mai multe categorii de consumatori, însă este întalnit cu precădere în rândul adolescenţilor.

CAPITOLUL 1. CONTROVERSE TRECUTE ȘI PREZENTE ASUPRA DEFINIRII ECONOMIEI SUBTERANE

1.1. Definirea conceptului de economie subterană

Pierre Pestieau, în cartea sa „L’economie souterraine”, defineşte economia subterană ca fiind „ansamblul activităţilor economice ce se realizează în afara legilor penale, sociale sau fiscale sau care scapă inventarierii conturilor naționale”.

Tot acesta susține că munca la negru şi frauda fiscală în numeroasele variante de desfăşurare, alături de prostituţie, trafic de droguri şi alte fenomene de tipul acesta, definesc sfera de cuprindere a economiei subterane.

Noțiunea de economie subterană dispune de o traducere sugestivă provenită din limba engleză, fiind studiată cu precădere de economistul american Peter Gutmann, care a denumit-o „The Subterranean Economy” şi „The Underground Economy”, în care mai mulţi economişti americani au dezbătut subiecte legate de activităţi ilegale, precum traficul de droguri, prostituția, jocurile de noroc sau împrumuturile ascunse.

Economia subterană este greu de definit din cauza varietății activităților pe care aceasta le cuprinde, însă definiția cea mai cuprinzătoare asupra căreia specialiștii au căzut de comun acord reprezintă ansamblul activităţilor economice ce se desfăşoară într-un mod organizat, însă cu încălcarea normelor sociale şi ale legilor juridice şi economice, ce are ca scop final realizarea unor profituri neînregistrate ce nu pot fi controlate de stat.

Specialiştii împart economia în două categorii de activităţi: prima categorie este reprezentată de economia oficială, care de-a lungul timpului nu a înregistrat creşteri considerabile, iar cea de-a doua categorie, economia ocultă, care continuă să aibă un ritm de creştere din ce în ce mai mare, aflându-se într-o plină perioadă de expansiune. În statele aflate în tranziție și în fostele state socialiste, economia ocultă a cunoscut creșteri considerabile, prin intermediul proceselor de dezvoltare.