Economia Subterana in Lume si in Romania

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Economia Subterana in Lume si in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 62 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Popescu Veronica, Anton Virgil

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CAPITOLUL I – ECONOMIA SUBTERANĂ – FACTOR PERTURBATOR
ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAŢIONALE 4
1.1. Conceptul de economie subterană 4
1.2. Taxonomia activităţilor economiei subterane 6
1.3. Cauzele apariţiei economiei subterane 8
1.4. Efectele economiei subterane 9
CAPITOLUL II – SISTEMUL ECONOMIEI SUBTERANE 12
2.1. Frauda fiscală 12
2.2. Munca la negru 14
2.3. Activităţile criminale 16
CAPITOLUL III – TRANZIŢIA ROMÂNIEI DE LA ECONOMIA PLANI-
FICATĂ LA ECONOMIA DE PIAŢĂ – MEDIU FAVO-
RIZANT PENTRU MANIFESTAREA ECONOMIEI
SUBTERANE 19
3.1. Evoluţia economiei subterane în România(1990-2003)...22
3.2.Economia subterană – factor de risc la adresa securităţii
naţionale a României 23
CAPITOLUL IV – ECONOMIA SUBTERANĂ ÎN ROMÂNIA 26
4.1. Formarea structurilor subterane 26
4.2. Dezvoltarea reţelelor subterane 27
4.3. Firmele fantomă 29
CAPITOLUL V – STUDIU DE CAZ: ECONOMIA SUBTERANĂ
ONLINE 32
5.1. Forumurile pe Internet 32
5.2. Canalele IRC 33
5.3. Grupuri şi organizaţii de criminalitate online 35
5.4. Publicitatea bunurilor şi serviciilor 38
5.5. Instrumente pentru fraudare 45
5.6. Sisteme de plată 46
5.7. Serverele online ale economiei subterane 47
5.8. Piratarea programelor de calculator 50
5.9. Tipuri de infracţiuni din domeniul informatic 53
5.9.1. Furtul – frauda informatică 53
5.9.2. Falsul în informatică 54
5.9.3. Faptele care aduc prejudicii datelor sau programelor
de pe calculator 54
5.9.4. Sabotajul informatic 54
5.9.5. Spionajul informatic 55
5.9.6. Accesul neautorizat într-o reţea sau sistem
Informaţional 55
5.9.7. Interceptarea neautorizată de informaţii 55
5.9.8. Reproducerea neautorizată de programe pentru
calculatorul care este protejat 56
5.9.9. Utilizarea neautorizată a unui calculator 56
5.9.10. Utilizarea neautorizată a unui program pe
calculator protejat de lage 56
5.9.11. Falsificarea instrumentelor de plată
electronică 56
5.10. Exemple de infracţiuni informatice din România 57
CONCLUZII 61
BIBLIOGRAFIE 62

Extras din document

1. ECONOMIA SUBTERANĂ - FACTOR PERTURBATOR

ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAŢIONALE

1.1. Conceptul de economie subterană

Diversele analize făcute până acum având ca subiect economia

subterană, pun accentul fie pe aspectul social, fie pe cel economic, sau moral, ori subliniază aspectele ilegale sau marginea legalităţii; din această cauză unitatea de analiză a diferitelor studii nu este comparabilă

Un dicţionar românesc de economie aparut în 1995 defineşte economia

subterană ca fiind "totalitatea activităţilor economice nedeclarate instituţiilor însărcinate cu stabilirea impozitelor şi cotizaţiilor sociale care scapă înregistrărilor statistice şi din contabilitatea naţională", conform acestei surse, economia subterană fiind cunoscută şi sub denumirea de economie ascunsă sau informală.

Potrivit Serviciului Român de Informaţii, "principalele canale de alimentare a economiei subterane se localizează în domeniul evaziunii fiscale şi vamale (diminuarea valorii sau a cantităţii declarate în vamă), contrabanda cu mărfuri, manoperele ilicite în gestionarea patrimoniului firmelor (conducerea intenţionat defectuoasă a evidenţelor, derularea unor operaţii fictive), concurenţa neloială, deturnarea de fonduri preponderent în sfera agenţilor economici cu capital mixt sau exclusiv de stat, corupţia etc."

Economia subterană reprezintă ansamblul activităţilor economice desfăşurate organizat, cu încălcarea normelor sociale şi ale legilor economice, având drept scop obţinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat. Apariţia economiei subterane coincide cu apariţia statului şi impunerea unor reguli, norme şi legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelată cu etapele istorice ale dezvoltării statului.

Definiţia dată de economistul francez Pierre Pestieau, conform căreia economia subterană reprezintă „ansamblul activităţilor economice ce se realizează în afara legilor penale, sociale sau fiscale sau care scapă (masiv) inventarierii conturilor naţionale” (Pestieau, 1989), este considerată de specialişti ca fiind cea mai cuprinzătoare definiţie a economiei subterane.

Comerţul clandestin cu pietre preţioase şi ţesături deosebite, braconajul, distileriile clandestine sunt activităţi rămase celebre până în epoca noastră; apoi comerţul complementar, traficul de frontieră cu bunuri de larg consum ce lipseau de pe piaţa organizată în sistemul socialist şi marile afaceri, precum traficul de armament, de carne vie, droguri, tutun, alcool, au însoţit economia subterană pe parcursul timpului, adaptându-se realităţii imediate din fiecare perioadă.

Economia subterană este o expresie care înglobează o multitudine de termeni. Dintre termenii utilizaţi se pot aminti : sector informal, sector nestructurat, economie din umbră, economie ascunsă (invizibilă, ocultă, submergentă, ilegală, paralelă, secundară, neoficială, nedeclarată, necontabilizată), economie de cartier/regiune, contraeconomie, muncă la negru, comerţ din umbră, evaziune fiscală, spalarea banilor murdari, mită, contrabandă etc.

În sfera de cuprindere a economiei subterane au fost incluse practici foarte variate, respectiv: frauda fiscală, munca clandestină, traficul de droguri, traficul de arme, corupţia, prostituţia, dar şi o serie de activităţi casnice care sunt aducătoare de venituri neînregistrate.

În ceea ce priveşte participanţii la activităţile subterane, pot fi identificate două categorii de persoane: cele care lucrează şi obţin venituri exclusiv în economia subterană, iar cea de-a doua categorie o reprezintă persoanele ce obţin venituri atât din surse legale, cât şi din economia subterană.

Există însă urmatoarele trasaturi specifice ale economiei subterane:

- datorită motivelor fiscale este nedeclarată şi greu de cuantificat;

- dă naştere la câstiguri superioare celor legale datorită scăparii de la impozitare, în contrapartidă cu riscul existent ;

- se observă o adevarată diminuare a concurenţei şi o creştere a preţurilor, datorită riscului ridicat şi a luptei dintre participanţi;

- în sens contrar se poate observa şi o diminuare a preţurilor produselor datorită lipsei în structura preţurilor a articolelor de calculaţie supuse evaziunii fiscale (CAS) ;

- tranzacţiile se fac în numerar pentru a scăpa controlului ;

- înţelegerile între ofertanţi şi cumpăratori sunt în general secrete, neînregistrate;

- unele produse obţinute în acest circuit nu sunt utilizate şi în economia de suprafaţă (droguri).

Fisiere in arhiva (1):

  • Economia Subterana in Lume si in Romania.doc