Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 8096
Mărime: 2.55MB (arhivat)
Publicat de: Mihai Zaharia
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.univ.dr. Turtureanu Anca - Gabriela
UNIVERSITATEA “ DANUBIUS “ GALATI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERTULUI,TURISMULUI SI SERVICIILOR

Cuprins

  1. I. Analiza componentelor spatiului geografic 3
  2. Asezarea geografica 4
  3. Cadrul natural-suport al activitatii turistice 5
  4. Relieful 5
  5. Hidrografia 7
  6. Flora 8
  7. Fauna 9
  8. Clima 9
  9. II. Stadiul actual de dezvoltare al turismului 10
  10. Formele de turism practicabile 10
  11. Resurse turistice 12
  12. Pesteri 12
  13. Cascade 14
  14. Parcuri Nationale si Rezervatii 14
  15. Circulatia turistica 16
  16. Cai de acces 18
  17. Structuri turistice 18
  18. III. Elaborarea programului de marketing 20
  19. Dezvoltarea durabila a turismului 20
  20. Promovarea si marketingul 23
  21. Monotorizarea impactului activitatii turistice 24
  22. IV.Produs turistic in muntii Rodnei 25
  23. Concluzii 26
  24. Bibliografie 27

Extras din proiect

I ANALIZA COMPONENTELOR SPATIULUI GEOGRAFIC

Munții Rodnei sunt cei mai inalti și mai greu de străbătut munti din nordul Romaniei si fac parte din grupa Carpaților Orientali din lantul Carpatilor romanesti. Inălțimea maximă este atinsa de Varful Pietrosul Rodnei cu 2.303 metri, acesta fiind in acelasi timp si cel mai inalt varf din toata grupa Carpatilor Orientali. Au o mare diversitate a formelor de relief, cu virfuri semete, pante mai domoale spre sud sau mai abrupte spre nord, caldari si vai glaciare, lacuri si ape cristaline, precum si o mare varietate a florei si faunei, cu multe specii rare de plante si animale.

Aici gasim cea mai intinsa zona protejata din nordul tarii, in Parcul National Muntii Rodnei, cu peste 46 de mii de hectare cu suprafete ocrotite prin lege, parc ale carui inceputuri dateaza din anul 1932, odata cu primele preocupari pentru protejarea naturii in aceasta parte a tarii.

O alta atractie majora o reprezinta reteaua hidrografica a zonei, incepind cu apele minerale, in special in zona Sangeorz-Bai, unde de altfel este si cunoscuta statiune balneoclimaterica, ape folosite in tratarea afectiunilor gastrice, hepato-biliare, de nutritie si continuind cu lacuri si ape curgatoare de mare frumusete, unde se pot vedea inca pastravul, lipanul sau lostrita.

Zona Muntilor Rodnei este foarte cautata pentru turismul montan, oferind posibilitatea efectuarii de drumetii, schi, ciclism, excursii calare, speologie etc. Intilnim numeroase drumuri forestiere si poteci pe care se poate practica ciclism, plimbari ecvestre, drumetie, trekking si chiar alpinism. Practicantii schiului sau saniusului de pot bucura de partiile si instalatiile moderne specifice sporturilor de iarna care se gasesc in Statiunea montana Borsa sau in zona Pasului Rotunda ori in Valea Blaznei.

Muntii Rodnei despart si unesc in acelasi timp trei zone de mare frumusete ale tarii noastre: la nord Tara Maramuresului, cu vaile Izei si Viseului, la est Tara Moldovei, cu apa Bistritei Aurii iar la sud Tinutul Nasaudului, cu valea Salautei si a Somesului Mare, zone unde pastrarea traditiilor, a obiceiurilor si a specificului popular romanesc este o mindrie a oamenilor din aceste locuri. Tot la sud, dar mai spre rasarit, Somesul Mare desparte Muntii Rodnei de Muntii Bargaului, cu salbaticele vai ale Ilvelor si valea mai larga a satelor de pe Bargau, zone de granita si de intrepatrundere a graiului si obiceiurilor intre tinuturile istorice ale Moldovei si Ardealului.

Din punct de vedere administrativ Masivul Rodnei se intinde pe aproximativ 80% din suprafata sa in judetul Bistrita-Nasaus si 20% in judetul Maramures.

ASEZARE GEOGRAFICA

Muntii Rodeni fac parte din lantul Muntilor Carpati romanesti, mai precis din Carpatii Orientali, grupa Carpatilor Maramuresului si Bucovinei.Sunt situati intre Muntii Maramuresului la nord ,Dealurile Nasaudului la sud ,Muntii Tibles la vest ,Muntii Suhardului si Obcinele Bucovinei la est.Creasta principala masoara aproximativ 50 km lungime ,pe o latime de peste 25 km.Este orientate est-vest,abrupta spre nord si domoala spre sud.Limitele masivului sunt urmatoarele ,incepand dinspre nord si mergand spre est,sud si vest, in sensul acelor de ceasornic :

- la nord se invecineaza cu Depresiunea Maramuresului ,incepand de la Sacel,inspre Moisei, Borsa si pana in zona Pasului Prislop(1416 m). De la pasul Prislop , granite merge pe cursul Bistritei Aurii pana in apropiere de Carlibaba, in zona Pasului Rotunda ;

- la est se invecineaza cu pârâul Rotunda ,Pasul Rotunda (1271 m) ,pârâul Preluci si râul Somesul Mare ,care desparte Masivul Rodnei de Muntii Suhardului;

- la sud limita este continuata de valea Somesului Mare ,ce desparte Masivul Rodnei de Muntii Birgaului intre Valea Mare si Maieru. De la Singeeorz-Bai inspre Ilca Mica pana la Parva si Cosbuc granita este reprezentata de Dealurile Nasaudului ;

- la vest limita este data de valea Salauta ,de la Cosbuc pana la Dealul Stefanitei,Pasul Setref (818 m) ,Valea Carelor pana la varsarea ei in râul Iza in zona localitatii Sacel.

Suprafata Masivului Rodnei este de aproximativ 1300 km patrati si se intinde din punct de vedere administrative pe doua judete : Maramures si Bistrita – Nasaud .La est,spre Moldova ,limita este reprezentata de râul Bistrita Aurie ,care desparte masivul de judetul Suceava .

Preview document

Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 1
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 2
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 3
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 4
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 5
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 6
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 7
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 8
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 9
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 10
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 11
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 12
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 13
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 14
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 15
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 16
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 17
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 18
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 19
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 20
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 21
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 22
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 23
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 24
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 25
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 26
Economia turismulu stategii de dezvoltare a turismului în Munții Rodnei - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Economia Turismulu Stategii de Dezvoltare a Turismului in Muntii Rodnei.doc

Alții au mai descărcat și

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Ai nevoie de altceva?