Economia Turismului - Proiect de Valorificare al Arealului Suceava

CAPITOLUL I

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC

1.1. Puncte forte si puncte slabe ale proiectului

Puncte forte. Covasna si împrejurimile sale reprezinta o zona ale carei resurse turistice naturale si antropice pot deveni prin amenajari specifice un punct de atractie preferential pentru segmente importante de turisti români si straini. Asocierea acestor resurse diverse pe care se pot grefa forme variate de turism creeaza posibilitatea diversificarii ofertei si atragerea unui larg segment de clientela, unui flux sporit de turisti. Scopul prezentului proiect este de a realiza un produs turistic integrat, reprezentativ pentru România, care sa satisfaca o paleta extinsa de motivatii, iar oportunitatea realizarii lui este bine fundamentata de bogatia resurselor si insuficienta valorificarii lor în momentul de fata.

Punctele forte care sustin si argumenteaza realizarea proiectului decurg din oportunitatea dezvoltarii turistice a zonei si sunt în principal urmatoarele:

- existenta unor factori naturali de cura (ape minerale, mofete, bioclimat) deosebit de eficienti în tratarea unor afectiuni, a caror valoare este recunoscuta de peste trei secole, mai ales pentru tratarea bolilor cardio-vasculare; varietatea acestora si rezervele calculate permit o redimensionare a capacitatii de tratament si inclusiv a activitatii turistice;

- prezenta mofetelor asigura caracterul de unicitate a ofertei balneare, determinând un aflux crescut de turisti, interesati nu numai de tratamentele curative, cât si de cele profilactice, având în vedere marea incidenta a bolilor cardio-vasculareînrândulpopulatie

- capacitatea structurilor turistice (de cazare, alimentatie, tratament), în conditiile amenajarii lor la un grad de confort superior, satisface solicitarile actuale privind activitatea turistica;

- existenta unui variat potential turistic natural (domeniu schiabil, peisaje atractive, zona montana care ofera multiple posibilitati de practicare a turismului, fond piscicol si de vânatoare) si antropic (planul înclinat, vestigii arheologice, obiective cultural - istorice si memorialistice, patrimoniu etnofolcloric) completeaza oferta turistica balneara, contribuie la diversificarea ofertei si implicit la largirea segmentului de clientela;

- conditiile climatice, cu referire directa la grosimea stratului de zapada si durata mentinerii lui, creeaza premise favorabile dezvoltarii sporturilor de iarna;

- existenta unui excedent de forta de munca în zona rezultat din restructurarea unor activitati industriale care, prin reconversie sociala, pot sustine dezvoltarea activitatii turistice;

- pozitia arealului, cu acces la importante artere rutiere europene (E 574, E 60) si nationale (DN 11: Brasov - Târgul. Secuiesc - Bacau, DN 10: Buzau - Întorsura Buzaului - E 574, DN 10) sau artere feroviare - magistrala Bucuresti - Brasov - Cluj Napoca - Oradea / Satu Mare.

Punctele slabe ale proiectului sunt în principal legate de:

- starea drumurilor în interiorul statiunii Covasna (pietruite, neasfaltate, nemodernizate) sau a drumurilor care fac legatura cu localitatile Zabala ( DJ 121), Zagon ( DJ 121 E) sau Comandau (DJ 121 H); acesta din urma necesita ample lucrari de amenajare si modernizare; investitiile destinate refacerii drumurilor se ridica la sume considerabile;

- insuficienta si starea tehnica precara a retelelor de echipare edilitara (alimentare cu apa, canalizare, telefonie, gaze naturale, energie electrica);

- inexistenta specializarii fortei de munca pentru meserii din domeniul turismului, cu precadere in comuna Comandau.

1.2. Oportunitatea dezvoltarii agrementului

Covasna, sau cum mai este denumita în sens metaforic “statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate”, se afla pozitionata în zona cu cele mai multe zacaminte de ape minerale din tara. Pe baza acestor resurse s-a dezvoltat de-a lungul timpului o intensa activitate turistica, sustinuta si de construirea unor structuri de cazare (2.340 locuri), alimentatie (1841 locuri), tratament.

În prezent, capacitatea de cazare, desi satisfacatoare în ceea ce priveste numarul de locuri (gradul de ocupare în ultimii trei ani s-a situat în intervalul de valori de 57,5 – 59,4 %), are o slaba diversitate a tipurilor de unitati si a gradelor de confort. Astfel, hotelurile reprezinta ca pondere 95,5 %, restul de 4,5 % reprezentând pensiuni si casute; dupa gradul de confort, 5,5 % din locuri (130) se încadreaza la o stea, restul de 94,5 % (2.210 locuri) se încadreaza la 2 stele. Pentru dezvoltarea statiunii si alinierea ei la standarde competitive, europene, este necesara cresterea gradului de confort la 3 sau 4 stele a unor spatii de cazare de la hotelurile Bradul, Caprioara si Montana, care sa se adreseze în principal altui segment de potentiali beneficiari decât pensionarii (persoane cu venituri medii si turismului extern).

În structurile de alimentatie ponderea este detinuta de restaurante - 75,06 % (1382 locuri, respectiv 9 unitati din totalul de 17), dar fara a oferi o diversitate în ce priveste originalitatea si specificul meniurilor.

Tratamentul balnear beneficiaza în cea mai mare parte de baze modernizate, dotate cu aparatura moderna sau în curs de modernizare. Daca se tine cont de opinia specialistilor în medicina, precum ca, în tarile Europei occidentale una din trei persoane are peste 50 ani si aproximativ 25 – 30 % din populatie sufera de afectiuni cardiovasculare, rezulta ca ar exista o piata potentiala de circa 10 milioane de beneficiari ai serviciilor turistice de tratament balnear, pe afectiuni cardiovasculare, oferite doar de SCT Covasna, la care se mai adauga si oferta celorlalte societati de turism din statiune. Statiunea Covasna este din acest punct de vedere cea mai eficienta, concurenti pe acelasi profil balnear, precum Tusnad, Balvanyos, Vatra Dornei sau Buzias, au o

circulatie turistica mult mai redusa. Asadar, diversificarea pe care o propunem în domeniul structurilor de tratament ar trebui axata pe fitness si profilaxie.