Economie comercială

CAPITOLUL I - PIATA BUNURILOR SI PIATA SERVICIILOR

1.Continutul si structura pietei bunurillor si serviciilor

Piata reprezinta sfera confruntarii ofertei cu cererea de produse, a realizarii lor prin intermediul actelor de vanzare cumparare, precum si ansamblul conditiilor in care se desfasoara aceste procese. Oferta inseamna cantitatea de bunuri si servicii pe care vanzatorii sunt gata sa le vanda la un anumit prêt, iar cererea inseamna cantitatea de bunuri si servicii sau capitaluri pe care cumparatorii sunt gata sa le achizitioneze la un anumit pret,date fiind veniturile si preferintele lor.

Notiunea de piata subliniaza atat relatiile care au ca obiect un bun oarecare , cat si relatiile care se refera la sfera serviciilor. La aceasta.trebuie adaugat faptul ca fiecare trece , inainte de a intra in consum, in mai multe procese de vanzare – cumparare si prin diferite forme de circulatie.Diversitatea produselor care formeaza obiectul actelor de schimb , natura diferita a subiectilor care apar in relatiile de piata , localizarea pietei si altele , dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni , prezentand astfel o structura deosebit de complexa.

Piata bunurilor si serviciilor este principala componenta a pietei globale, celelalte componente(piata muncii, piata capitalurilor) reprezentand relatii de schimb prin care se obtin factorii de productie penteu crearea bunurilor si serviciilor.

Piata este divizata dupa mai multe criterii:

►dupa aria geografica sau perimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre cerere si oferta si se organizeaza actele de schimb apar 2 tipuri de piata :

• Piata interna ;

• Piata externa;

Piata interna are in vedere totalitatea relatiilor de vanzare – cumparare din interiorul unei tari.ea s-a format ca urmare a dezvoltarii productiei si schimbului de marfuri,prin contopirea pietelor locale, extinzandu se odata cu aparitia de noi ramuri si subramuri de productii.In cadrul pietei interne se disting o serie de piete locale, cu trasaturi specifice in ceea ce priveste amploarea, structura ,sezonalitatea etc, actelor de piata. Spre exemplu:piata zonelor agricole se caracterizeaza printr-o structura predominant nealimentara a cererii de marfuri a populatiei si o cerere intensa de masini si unelte agricole, in timp ce piata litoralului si a altor zone balneoclimaterice se caracterizeaza printr-o preponderenta a vanzarilor de marfuri alimentare si de alimentatie publica, precum si printr-o accentuata sezonalitate.In randul pietelor locale pot fi mentionate si targurile periodice – balciuri sau iarmaroace- cu caracter traditional, care continua sa atraga ofertanti si cumparatori din zone intinse.

Piata externa este alcatuita din totalitatea pietelor interne ale tarilor ce formeaza comunitatea mondiala si are in vedere totalitatea relatiilor privind ansamblul de marfuri si servicii intre tari ca urmare a diviziunii mondiale a muncii.Largirea schimburilor economice si cooperarea in productie cu alte state reprezinta o latura importanta a procesului de dezvoltare a oricarei natiuni.Fiecare dintre tarile comunitatii internationale sunt interesate sa-si realizeze productia care prisoseste consumului intern, pentru a cumpara marfurile de care are nevoie atat pentru satisfacerea cerintelor populatiei cat si pentru, impulsionarea propriei cresteri economice.