Economie europeană - piața unică internă

Lucrarea este structurata in opt parti menite sa accentueze principalele trasaturi ale liberei circulatii a bunurilor,a serviciilor,a capitalului a persoanelor,precum si directiile de dezvoltare a Pietei Interne Unice.

Piata comuna este zona în care libertatea de circulatie a bunurilor, serviciilor si factorilor de productie (capital si persoane )este deplina. Piata Interna Unica este una din marile realizari ale Uniunii Europene, fiind cea mai întinsa piata din lume.ealizarea unei piete comune presupune o serie de reglementari,care vor fi detaliate in prezenta lucrare.

In lucrare sunt prezentate multiple beneficii ale liberei circulatii a bunurilor,a serviciilor,a capitalului si a persoanelor,precum si unele bariere in realizarea acestor liberalizari.

Trebuie amintit faptul ca Piata Interna Unica contine numeroase tipuri de standarde tehnice si reglementari privind mediul,prezentate si ele pe larg in continutul lucrarii.

Piata Interna este un instrument sin u un obiectiv in sine pentru: o crestere echilibrata si sustinuta cu respectarea mediului; nivele inalte de utilizare a fortei de munca si de protectie sociala; nivel de trai si calitatea vietii; coeziune economica si sociala.

Piata Interna Unica se doreste a avea un impact pozitiv asupra performantelor economice printr-o mai buna alocare a fondurilor factorilor de productie; o concurenta sporita; precum si o stimulare a investitiilor.

Piata Interna Unica -consideratii generale

Piata Interna este definita prin:

Art.7 al Tratatului de la Roma.

* "O zona fara frontiere interne, in care este asigurata libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului"

* Totodata, ea este o piata cu dimensiune sociala, in care este incurajata concurenta activa.

* Toate controalele si verificarile sistematice necesare asigurarii conformitatii cu regulile au loc pe piata si nu la frontierele nationale.

Art.6. - interzice orice discriminare pe baza de nationalitate , atat intre Statele membre, cat si intre cetatenii acestora.

Art.8 - stabileste Dreptul cetatenilor la libera circulatie si rezidenta, pe teritoriul Comunitatii.

Art.9 - 12. - cer abolirea taxelor vamale si a impozitelor, cu efect echivalent asupra schimburilor dintre Statele Membre

Art.30 - 36. - interzic restrictiile cantitative si masurile cu efect similar asupra schimburilor dintre Statele Membre.

Art.37. - interzice discriminarea de catre monopolurile de stat.

Art.48 - 51. - principiile care asigura libertatea miscarii fortei de munca.

Art. 52 - 57 - libertatea miscarii si stabilirii libere a profesionistilor (SELF-EMPLOYED)

Art. 58 - libertatea miscarii si stabilirii libere a firmelor.

Art. 59 - 66 - prevad libertatea de a oferi servicii.

Art. 67 - (inlocuit prin Art.73b) se refera la abolirea restrictiilor privind libera miscare a capitalului.

Art. 85 - 86 - interzic comportamentul anti-concurential.

(Art.90) - prevede ca regulile concurentei se aplica intreprinzatorilor publici si intreprinzatorilor carora li s-au acordat drepturi speciale sau exclusive.

Art. 92 - stabileste conditii stricte pentru ajutoarele de stat, pentru a proteja integritatea Pietei Interne.

Art. 95 - obligatia Statelor membre de a NU face discriminari in probleme fiscale.

Principiile stabilite de Curtea Europeana de Justitie. Deciziile de Interpretare a Tratatului.

a) 1979 "Cazul Dijon" - principiul recunoasterii reciproce

"Orice bun, circuland legal intr-unul din Statele Membre poate circula liber in orice parte a Comunitatii, cu exceptia cazului cand un Stat Membru poate demonstra ca regulile Statului Membru de origine nu acorda protectia echivalenta a bunului public esential.

Aplicarea acestui principiu asigura LIBERA CIRCULAtIE, fara a recurge la legislatia la nivel Comunitar.

b) Art.30 si urmatoarele din Tratat. Interpretarea termenilor "masuri avand <efect echivalent> cu restrictiile cantitative si interzicerile; restrictiile sau limitarile liberei circulatii - permise pe baza diverselor aspecte ale politicii publice (art.36; art.48.3 etc.).

Aceste interpretari au inlesnit crearea si mentinerea Pietei Interne, fara alta legislatiei, intr-un mare numar de sectoare nearmonizate.