Economie Mondială

Existenţa şi funcţionarea fiinţei umane pe planetă nu este posibilă fără satisfacerea nevoilor elementare-fizice şi a celor superioare, realizabile prin activitatea economică, producţie bazată pe muncă din care rezultă veniturile necesare achiziţionării altor produse, respectiv pentru susţinerea activităţilor publice şi sociale.

După criteriile, nivelul desfăşurării activităţilor economice şi gradul de complexitate a proceselor induse, economia din punct de vedere ştiinţific şi practic se prezintă pe patru nivele: microeconomia, macroeconomia, economia regională şi economia mondială.

Figura 1.1. Nivele de desfăşurare a activităţilor economice

Microeconomia: spaţiul economic şi social de desfăşurare a activităţilor economice, motivaţiei, interesului, actelor şi demersului agenţilor economici, participanţi la fluxuri economice indiferent de mărime şi formă de organizare juridică.

La acest nivel îşi desfăşoară activitatea: organizaţii; întreprinderi; firme; companii; gospodării familiale; ferme; regii autonome; bănci; administraţii.

Macroeconomia: integrează aspectele microeconomice, formând nivelel ramurilor, sectoarelor de activitate, şi al integrării economiei naţionale. În realitate se identifică cu economia naţională, spaţiul istoriceşte format în care se desfăşoară activităţi economico-sociale.

Ramuri: CAEN – clasificarea activităţilor economice naţionale, ce înlocuieşte clasificarea ramurilor economice naţionale: 21 secţiuni (nivel 1), 88 ramuri (nivel 2).

Sectoare de activitate: sectorul primar (agricultura, silvicultura, industria extractivă), sectorul secundar (industria prelucrătoare, construcţiile), sectorul terţiar (serviciile), al patrulea sector – cercetarea ştiinţifică.

Economia regională: s-a constituit în urma proceselor de regionalizare prin asimilarea experienţelor naţionale în vederea constituirii unui mediu mai eficient şi propice pentru activitatea economică.

Cele trei modele regionale de economie:

Modelul american Modelul european Modelul asiatic

- intrările şi ieşirile sunt liberalizate în raport cu exteriorul - ieşirile sunt liberalizate, iar intrările condiţionate în raport cu exteriorul - intrările controlate şi ieşiri controlate administrativ în relaţiile cu exteriorul

- discernământ individual, pe libertate politică - discernământ individual, pe libertate politică, dar şi coeziune socială - exclude pluralismul politic

- accent pe piaţă, mecanisme libere defuncţionare, spirit concurenţial - mecanismele de piaţă concurenţială pentru alocarea resurselor - intervenţie în mecanismul natural de funcţionare al pieţei, pentru a obţine doar performanţă economică, fără efecte de pluralism şi liberalism politic

- folosirea de muncă scumpă şi capital ieftin - muncă ieftină şi capital scump - muncă ieftină şi capital atras ieftin

- randamental - randamental

- activitate asociativă, întreprinderi mari - sistem mixt de companii: medii şi mari. - percepţia asociativităţii, accent pe cadrul familial: întrprinderi mici şi mijlocii, fără a exclude conglomeratele

- integrare concentrică - concurenţa care stimulează; cooperarea care consolidează; solidaritatea care uneşte

- model de societate cu o „formă de viaţă europeană” - este asociat economiei socialiste de piaţă

- model postautarhic

Economia mondială integrează activităţile economice de nivel naţional şi regional într- la scară planetară un sistem global extrem de complex – sistemul economiei mondiale.

Figura 1.2. Nivele de desfăşurare explicative a activităţii economice

Ca disciplină ştiinţifică cu caracter universal, Economia mondială, s-a perfecţionat continuu pe plan teoretico-metodologic, deţinând elementele definitorii pentru orice ştiinţă: un obiect de studiu propriu, o metodă de cercetare, respectiv o terminologie specifică.

→ Obiectul Economiei mondiale, ca ştiinţă, reprezintă „fenomele şi legităţile acţiunilor economice ale comunităţii internaţionale, scară mondoeconomică, condiţiile internaţionale ale procesului de reproducţie” Bari I.], urmărind legătura dintre economia mondială şi statele lumii, influenţa şi folosirea acestuia pentru a-şi creşte propriile puteri economice şi politice. În obiectul de studiu pot fi incluse coordonatele economice, politice, instituţionale a proceselor şi fenomenelor mondoeconomice. Ştiinţa mondoeconomică cercetează intercondiţionările, dezvoltarea şi dinamica vieţii economice internaţionale.

Modelele mondoeconomice aflate încă în curs de dezvoltare: SALTER, Bariloche, model UN, model RIO, modelul MULTIMOD, modelul GEM.

DEFINIŢIILE ECONOMIEI MONDIALE

În literatura de specialitate internaţionaleă, conceptul de economie mondială (Global Economy, Weltwirtschaft) apare sub diferite denumiri: în franceză se utilizează termenul de economie mondială, iar în cea anglo-saxonă termenul de economie globală, referindu-se în ambele cazuri la cel mai general grad de reflectare operaţională a economiei. Economia mondială este un domeniu dificil de definit, fapt dovedit şi de eterogenitatea tabloului de abordări:

1. Economia mondială reprezintă conceptul cu cel mai generalizat grad de reflectare cu care operează ştiinţa economică.

2. Deşi economia mondială are, în esenţă, un caracter unitar, care în ultimele decenii s-a întărit prin accentuarea interdependenţelor, acestea se reprezintă sub formarea unor economii naţionale, istoriceşte formate. [Puiu A.]  economia mondială reprezintă o entitate cu caracter unitar, bazat pe componente interdependente reprezentate de economiile naţionale.

3. Economia mondială reprezintă acel stadiu al schimbului reciproc de activităţi, când este implicată majoritatea agenţilor economici de pe glob. [Dumitrescu S., Bal A.]  stadiu al schimbul reciproc de activităţi extinse la nivel global.

4. Economia mondială este rezultatul unui proces îndelungat. Ea nu trebuie să fie confundată cu relaţiile economice externe (comerţ exterior) sau cu piaţa mondială. Economia mondială reprezintă totalitatea economiilor naţionale legate între ele printr-un complex de relaţii internaţionale generate de participarea statelor la diviziunea internaţională a muncii şi la circuitul mondial şi guvernate de ordinea economică internaţională specifică etapei istorice date” [Economie politică]  rezultatul unui proces, interrelaţii generate de diviziunea internaţională a muncii, circuitul mondial, guvernate de ordinea economică internaţională.

5. Economia mondială poate fi definită ca ansamblul interdependenţelor economice, politice, comerciale şi financiar-valutare dintre economiile naţionale, structurile supranaţionale, şi societăţile multinaţionale, privite şi analizate în mod dinamic şi evolutiv” [Bari I.]  interdependenţe economice, politice, comerciale şi financiar-valutare între actori de dimensiuni şi puteri mari.