Economie Mondială

ÎNTRODUCERE

Actualitatea temei de cercetare.

Încheierea celui de-al doilea rǎzboi mondial şi finalizarea amplului proces al decolonizǎrii au pus ştiinţa economicǎ în faţa unor realitǎţi dramatice: pe o mare parte a planetei, pentru populaţiile ţǎrilor recent devenite independente, nu erau asigurate nici cele mai elementare condiţii de existenţă demne de secolul XX. Dezechilibrele care se dezvăluiau erau de o cu totul altǎ factura decât cele întâlnite în economiile occidentale avansate. Era vorba de o rǎmânere în urmǎ pe toate planurile, de o subdezvoltare ale cǎrei consecinţe se concretizau într-o mizerie umanǎ insuportabilǎ.

Cu toate eforturile depuse de fiecare stat în parte şi de comunitatea internaţionalǎ în ansamblu, prin intermediul instituţiilor O.N.U., astǎzi din cei peste şase miliarde de locuitori ai Terrei, circa un miliard de oameni (15% din populaţia lumii) trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi , iar 2,5 miliarde trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi. Peste 600 milioane sunt afectaţi de "sǎrǎcia extremǎ”, cu un venit mediu anual mai mic de 275 $. 15% din populaţia lumii trǎieşte, deci, cu mai puţin de 1 $/zi – standard pe care Europa de Vest şi SUA îl atinseserǎ cu douǎ secole în urmǎ. Aceştia sunt “sǎracii absoluţi”, cum îi denumea Robert Mc. Namara, fost preşedinte al Bǎncii Mondiale, adicǎ fiinţe umane care suferǎ de o condiţie de viaţǎ atât de degradatǎ, de boalǎ, analfabetism, malnutriţie şi mizerie încât, neasigurându-li-se satisfacerea necesitǎţilor umane de bazǎ, viaţa lor este la marginea existenţei fizice.

Potrivit estimǎrilor aceleiaşi Bǎnci Mondiale, la începutul anilor 2000, 11 milioane de copii sub cinci ani mureau în fiecare an în ţǎrile slab dezvoltate din cauza unor boli ce pot fi prevenite.

Dezvoltarea economică reprezintă cheia soluţionării acestor probleme. Din acest considerent este necesară studierea aprofundată a factorilor determinanţi ai dezvoltării economiei mondiale la etapa actuală.

Cele menţionate denotă importanţa şi actualitatea temei investigate.

Scopul lucrării constă în identificarea factorilor determinanţi ai dezvoltării economiei mondiale la etapa actuală, precum şi ifentificarea principalelor tendinţe de dezvoltare a economiei mondiale la etapa actuală. Scopul este marcat de următoarele

sarcini ale cercetării:

• analiza abordărilor conceptuale cu privire la sistemul economiei mondiale;

• aprecierea metodologică a noţiunii de „factori determinanţi” în contextual dezvoltării economiei mondiale;

• cercetarea efectelor factorilor de natură economică şi de natură sociopolitică asupra dezvoltarii economice;

• sinteza experienţei cu privire la dezvoltarea economiei mondiale;

• determinarea rolului organizaţiilor internaţionale în dezvoltarea economiei.

Suportul teoretico-ştiinţific al cercetării Conştientizarea acestor probleme a generat, dupǎ al doilea rǎzboi mondial, o bogatǎ literaturǎ economicǎ, axatǎ pe explicarea posibilitǎţilor, a cǎilor şi mecanismelor dezvoltǎrii economice. Studiile din acest domeniu au cunoscut o creştere exponenţialǎ, astfel încât, încǎ în 1963, într-o prefaţǎ la traducerea în limba francezǎ a lucrǎrii lui Arthur Lewis, laureat al premiului Nobel pentru economie, “Teoria creşterii economice”, economistul Gaston Leduc le aprecia a fi de ordinul a zecilor de mii. De atunci, numǎrul lucrǎrilor (cǎrţi, studii, articole, comunicǎri, rapoarte) a continuat sǎ creascǎ, cercetǎrile efectuate constituindu-se într-o disciplinǎ economicǎ de sine stǎtǎtoare – Economia dezvoltǎrii.

Studiul respective s-a axat pe studierea lucrărilor fundamentale ale specialiştilor în materie cum ar fi: Baggi M., Button K., Chirev P., Fisher T., Hansen N., Ignat I., Keating M., Kepinski P., Krugman P., Loughlin J., Perrin J.C., Ratti R., Rodwin L., Rossera F., Roşcovan M., Sazanami H., Schley N., Ştefănescu B., Valinakis Y. şi ale specialiştilor autohtoni din domeniu: Cărare V., Chircă S., Chistruga B., Galaju I., Gribincea A., Moldovanu D., Railean V., Roşca P., etc.

Abordarea metodologică. În cercetarea prezentă au fost utilizate metoda logico-istorică, abstracţiile ştiinţifice, sinteza ştiinţifică, analiza factologică, analiza comparativă, evaluarea experţilor, etc. Un rol important este acordat analizei comparative.