Economie Regionala - Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Economie Regionala - Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Prezentarea Regiunii Nord-Est 3
Potenţial de dezvoltare 9
Analiza SWOT a Regiunii Nord-Est 10
Elemente de analiză structurală a Regiunii Nord-Est 12
Anexa 1 - Ponderea fiecărei ramuri în economia Regiunii Nord-Est 17
Anexa 2 - Ponderea ramurii din Regiunea Nord-Est în economia țării 18
Bibliografie 19

Extras din document

Prezentarea Regiunii de Nord-Est

Parte a provinciei istorice Moldova, Regiunea Nord-Est a Romaniei este o zona in care istoria, cultura si traditia sunt prezente si completeaza mediul natural, deosebit de atragator. Ea a fost multa vreme considerata o zona indepartata si misterioasa a Europei, astazi fiind granita estica a Uniunii Europene si a NATO.

Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă de 36.850 kmp (15,46% din suprafaţa totală a ţării). Are graniţe externe cu Ucraina şi Republica Moldova. În componenţa sa sunt 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, unităţi administrativ-teritoriale şi unităţi teritorial-statistice de nivel NUTS 3.

Cu o populaţie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populaţia României) şi o densitate a populaţiei de 101,3 locuitori/km2, Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte densitatea după Regiunea Bucureşti-Ilfov). Populaţia regiunii este localizată cu precădere în mediul rural (56,6%).

Harta regiunii

Regiunea acopera partea de Nord-Est al tarii si, conform traditiei, este o parte din vechea regiune istorica a Moldovei. Geografic, regiunea se invecineaza la Nord cu Ucraina, la Sud cu judetele Galati si Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova, iar la Vest cu judetele Maramures si Bistrita-Nasaud (Regiunea Nord-Vest) si judetele Mures, Harghita si Covasna (Regiunea Centru).

Relieful

Relieful bogat ofera zone de deal si campie care se preteaza unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului.

Regiunea este caracterizata printr-o imbinare armonioasa intre toate formele de relief, 30% reprezentand-o muntii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podisului. Aceasta ultima forma de relief ocupa peste 70% din suprafata in judetele Botosani, Vaslui si Iasi.

O sectiune longitudinala asupra regiunii, se prezinta sub forma unei pante care coboara dinspre Vest spre Est, cu numeroase variatii.

La Vest, Muntii Carpati stau ca un zid cu inaltimi apropiate de 2000 m in Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Rarau, Vf. Giumalau, Vf. Ocolasu Mare, Vf. Hasmasu Mare) si cu o scadere de inaltime spre Sud (Muntii Ciuc, Muntii Trotusului si, in mica masura, Muntii Vrancei).

Subcarpatii, cu inaltimi cuprinse intre 7-800m, inconjoara muntii ca un brau strans.

In continuare, jumatatea estica este impartita in doua mari zone: Campia colinara a Moldovei, in partea nordica si Podisul Barladului, in partea de Sud.

Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscuta si sub numele de Podisul Sucevei cu o inaltime medie de 500 metri si este faimoasa pentru “obcinele” sale (usoare ondulatii ale reliefului, ca un lant de unde pietrificate).

Clima

Diferitele tipuri de relief creeaza zone climatice cu diferente semnificative intre cele muntoase si cele de deal si de campie.

In zona muntoasa a regiunii (zona vestica a judetelor Suceava, Neamt si Bacau), climatul este continental moderat, cu veri racoroase si ierni bogate in precipitatii sub forma de ninsoare.

In zona subcarpatica de dealuri si campie (partile estice ale judetelor Suceava, Neamt, Bacau precum si intreg teritoriul judetelor Botosani, Iasi, Vaslui), climatul este continental, cu veri calduroase si secetoase si ierni reci si de cele mai multe ori fara zapada.

Temperatura medie anuala a aerului este de 2 ºC in zona de munte si de 9 ºC in zona subcarpatica de dealuri si campie.

Reteaua hidrografica

Regiunea este strabatuta de un numar de opt cursuri importante de apa, care se repartizeaza pe directia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) si Prutului (10.990 kmp). Acesta din urma, se constituie in granita naturala cu Republica Moldova, pe o distanta de cca. 680 km.

Multe din cursurile de apa ale regiunii au beneficiat de ample lucrari de amenajari si regularizare. Pe raul Bistrita s-a amenajat inca din anii '70 o “salba” de sapte microhidrocentrale si cel mai mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru Muntelui”), cu un volum la nivel normal de retentie de 1.130 mil.mc.

Resurse naturale ale regiunii

Regiunea dispune de urmatoarele resurse exploatabile ale subsolului:

- Mangan: Dadu, Ciocanesti-Oarta, Vatra Dornei, Iacobeni, Saru Dornei, Brosteni;

- Sulfuri polimetalice: Carlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Lesul Ursului;

- Ape minerale carbogazoase: Neagra Sarului, Saru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Dorna Candreni, Poiana Stampei, Cosna, , Oglinzi, Baltatesti;

- Ape minerale sulfuroase si feruginoase: Strunga, Nicolina Iasi-judetul Iasi, Branceni, Murgesti, Pungesti, Gura Morii - judetul Vaslui, Baile Slanic, Moinesti, Targu Ocna, Poiana Sarata, Sarata-Bacau - judetul Bacau;

- Materiale de constructii:

o Calcare: Pojorata, Campulung Moldovenesc, Botus-judetul Suceava, Bicaz Chei - judetul Neamt, Barbatesti, Costesti, Ipatele, Paun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judetul Iasi, Darabani, Stefanesti, Lipceni - judetul Botosani, in Vaslui se gasindu-se, cu precadere, pe malurile raurilor;

o Argile: Bistrita, Timisesti, Tasca, Girov, Ozana-judetul Neamt, Vladiceni - judetul Iasi, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihaileni, Botosani - judetul Botosani, Doftana, Magura, Calugara - judetul Bacau;

o Gresii: Tarcau - judetul Neamt, Cosula, Tudora, Hudesti - judetul Botosani , in Vaslui se gasesc gresii si nisip pe malurile raurilor, Ghimes Faget si la Est de zona Slanic Moldova - judetul Bacau, Solca Platinoasa - judetul Suceava, Doabra-com. Frasin;

o Gipsuri: Miorcani, Darabani - judetul Botosani, Perchiu Onesti - judetul Bacau;

o Nisipuri cuartoase: Miorcani si Alba Dudesti;

o Nisipuri pentru constructii: Hudesti - judetul Botosani, Lespezi - judetul Iasi, Cornatel, Urechesti Garleni, Orbeni - judetul Bacau;

- Turba: Poiana Stampei - judetul Suceava, Dersca - judetul Botosani;

- Sare: Cacica - judetul Suceava, Moinesti, Sarata, Targu Ocna - judetul Bacau.

- Zacamant de sulf in Masivul Caliman;

- Zacaminte de sisturi bituminoase la Tazlau-Neamt;

- Gaze naturale la Tazlau-Oituz - judetul Bacau, Tazlau, Roman - judetul Neamt, Todiresti si Frasin.

Fisiere in arhiva (1):

  • Economie Regionala - Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.doc

Alte informatii

Academia de Studii Economice Bucureşti Facultatea de Management- Administraţie Publicǎ