Economie rurală

Partea I

Diagnosticul localităţii

Toponimia

Numele comunei Belcești din județul Iași apare prima dată în anul 1579 într-un document redactat în timpul domniei lui Petru Șchiopul

Denumirea Belcești provine din cuvintele slave belci sau belâi ce înseamnă alb.

Posibil ca denumirea localității să provină de la un întemeietor cu numele Belceanu sau Belcescu. Existența în satul Ruși a numelui de familie Belceanu constituie un argument în sprijinul acestei afirmații.

Numele satului Ruși este tot de origine slavă. Dealtfel în satul Ruși există multe nume de familie de origine slavă.

Cel mai vechi sat al comunei este Ulmi apare în documente prima dată în 1437 sub numele de Bereșteni nume de origine slavă care tradus înseamnă Ulmi.Nu sunt dovezi care să ateste construcția bisericii în timpul lui Ștefan cel Mare.

Satul Munteni s-a numit la început VAI DE EI pentru că primii locuitori care au venit aici au dus la început o viață modestă,ulterior datorită faptului că locuitorii acestui sat proveneau de la munte s-a impus denumirea Munteni.

Satul Liteni provine din Liteni județul Suceava

Organizarea administrativă

Organizarea administrativă a comunei cuprinde 6 sate: Belcești, Satu-Nou, Munteni, Liteni, Ulmi și Tansa. Reședința comunei este localitatea Belcești (Belcești-centru) rezultată din contopirea satelor Ruși, Ciorăni și Văleni.

Vecinii comunei Belcești sunt:

• N-comuna Coarnele Caprei;

• NE-comuna Focuri

• ;E-comuna Erbiceni;

• S-comuna Bălțați;

• SV-comuna Balș;.

• V-comuna Cotnari.

Relieful-aspecte generale

Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile și marne sarmatice cu alternanțe subțiri de nisipuri fine.

Relieful actual al comunei derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înalțat ușor fiind urmată de retragerea mării sarmatice, vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri și coline mai joase separate de văi largi.

Lunca Bahluiului reprezintă treapta joasă a reliefului comunei.

Altitudinea maximă este de 205 m în Movila Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale:191 m Dealul Morii, 190 m dealul Movila Ulmi,188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul Bahluiului (Dealul Rușilor sau "Dealul Plângerii"), pe acest din urmă deal s-a ridicat o cruce din marmură în memoria belceștenilor căzuți pe câmpurile de luptă.

Prin construirea blocurilor(24) și a sistemelor de canalizare relieful comunei s-a modificat mult.

Clima si hidrografia

Clima caracteristică comunei Belcești se încadrează în tipul de climă temperat-continentală de nuanță excesivă,specifică Podișului Moldovei.

Hidrografic teritoriul comunei este cuprins în sectorul mijlociu al râului Bahlui,pe teritoriul comunei Bahluiul are o lungime de 15,3 km.

Afluenții pe care Bahluiul îi primește în sectorul Belcești sunt:

-Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc). Valea acestui pârâu a fost transformată într-o salbă de iazuri

-Izmana (Pârâul lui Tomiță). Acest pârâu colectează apele uzate de la canalizarea blocurilor,dispensar și S.M.A.

-Coada Râpei (La Dracea sau Râpa Bârladenilor)

-Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii

În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului.

Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă).

În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belcești cu o suprafață de 360 ha, adâncime 6-7 m.

Vegetatia si fauna

Vegetație de silvostepă.În trecut o pondere însemnată avea pădurea și desișurile de arbuști.

Numele vechilor sate Plopi(azi dispărut)și Ulmi sugerează că în trecut existau aici păduri de plopi și ulmi. Pentru combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere(Valea Morii,Satu Nou)

În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi.

Fauna actuala a pădurii este formată din:iepuri,căprioare,nevăistuci,șoareci,ciocănitori, fazani,

Până în 1958 trăiau în zonă și lupi.În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare.