Economie subterană

Capitolul I

Definirea, trăsăturile economiei subterane mondiale

În literatura de specialitate, acest fenomen este cunoscut sub diverse denumiri, cum ar fi: economie neagră, gri, ascunsă, invizibilă, ilegală, ocultă, paralelă.

Orice nume i-am atribui, acest fenomen reprezintă ansamblul activitaţiilor economice desfăşurate organizat, cu încalcarea normelor sociale şi ale legilor economice având drept scop obţinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat.Apariţia economiei subternane coinicide cu apariţia statului si impunerea unor reguli, norme şi legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelată cu etapele istorice ale dezvoltării statului.

Comerţul clandestin cu pietre preţioase si ţesături deosebite, braconajul, distileriile clandestine sunt activităţii rămase celebre până în epoca noastră; apoi comerţul complementar, traficul de frontieră cu bunurile de larg consum ce lipseau de pe piaţa organizată in sistemul socialist si marile afaceri, precum traficul de armament, de carne vie, droguri, tutun, alcool, au insoţit economia subterană pe parcursul timpului, adaptându-se realităţii imediate din fiecare perioadă.

Economia subterană poate fi definită, într-un cadru general, drept o grupare eterogenă de activităţi economice desfăşurate ilicit şi componente economice ale unor activităţi criminale, toate având drept scop obţinerea unor venituri importante, sustrase controlului autorităţilor statului.

O idee larg vehiculată în legătură cu economia subterană este aceea că ea există acolo unde sunt şi restricţii de piaţă. Economia subterană nu trebuie înţeleasă ca o deviere de la economia în ansamblu, ci ca o componentă a acesteia, activităţile ce scapă de sub controlul reglementărilor guvernamentale fiind considerate subterane.

Unele studii consideră economia subterană asociată doar cu activităţi economice legale care nu sunt raportate fiscului şi se sustrag impozitării, dar alţi autori iau în calcul şi activităţi ilegale : comerţ cu bunuri furate, producerea şi traficul de droguri, jocuri de noroc ilegale, jafuri, înşelăciune, schimburi în natură cu droguri sau bunuri furate, traficul de arme, contrabanda cu alcool şi ţigări.

Curtea de Conturi a României defineşte economia subterană “ca o grupare eterogenă de activităţi economice desfăşurate ilicit şi componente economice ale unor activităţi criminale”.

Putem spune că economia subterană rezultă, fie ca urmare a scoaterii prin decizie politică din cadrul legal a unor activităţi ca prostituţia, jocurile de noroc, fie prin plasarea participanţilor, în mod individual, la limita acestui cadru (munca la negru, evaziunea fiscală etc).

G.Grossman chiar defineşte într-o formă succintă „economia secundară” ca fiind „căutarea de câştig privat şi tot ce este în contradicţie cu legea”, într-un studiu publicat de „Revue d‘etudes comparatives Est-Ouest”, în 1981, iar P. Pestieau se referea la economia subterană ca fiind ,,ansamblul activităţilor economice sustrase în parte sau în totalitate controlului legal, fiscal şi statistic al statului”.

Autori români au definit economia subterană ca fiind ansamblul activităţilor economice desfăşurate organizat, cu încălcarea normelor sociale şi legilor economice, având drept scop obţinerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat

Economia subterană mondială reprezintă o totalitate de activităţi economico-financiare ilegale, delictuale şi legale declarate sau neînregistrate, producătoare de mari venituri ilicite, desfăşurate pe plan mondial de persoane fizice sau juridice. Spre deosebire de cea legală, economia subterană mondială cuprinde totalitatea bunurilor şi serviciilor ce, în mod normal, trebuie să fie cuprinse în evaluarea produsului naţional brut, dar care din cauza caracterului ocult al acestora nu pot fi luate în calcul.

Economia subterană mondială prezintă ca principale trăsături eterogenitatea, ocultismul pieţei, multipolarizarea, regionalizarea, globalizarea, precum şi respingerea fenomenului la nivel global.

Eterogenitatea este reprezentată de varietatea de forme ale acesteia, de multitudinea actorilor cu dublu statut de agenţi recunoscuţi şi oculţi, ce acţionează aici, precum şi de dispersia geografică diferită a elementelor acestui fenomen.

Economia subterană mondială este multipolarizată, cuprinzând diferite centre de putere, reprezentate de organizaţii de crimă organizată din Statele Unite, Asia, Europa sau Orientul Mijlociu.

Ocultismul pieţei se manifestă prin caracterul ilicit al activităţilor ce se desfăşoară aici, precum şi prin existenţa unor operaţiuni la marginea legii. Datorită caracterului ascuns al formelor economiei subterane mondiale, multe elemente ale

acestora sunt greu de evidenţiat şi de evaluat.

Violenţa concurenţei, ca trăsătură a economiei subterane, se naşte din dorinţa grupărilor internaţionale sau locale de crimă organizată de a-şi extinde sau consolida supremaţia pe piaţă.