Efecte negative ale globalizării - comerțul cu droguri

1 Globalizarea ca fenomen

1.1 Ce este globalizarea?

Nu exista o definitie a globalizarii intr-o forma universal acceptata, si probabil nici definitiva. Motivul rezida in faptul ca globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamica variabila atingand domenii diferite ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc. În următoarul tabel apar diferite posibilităţi de definire a globalizării date de diversi economisti de prestigiu:

Globalizarea este ...

„... procesul de surmontare al graniţelor apărute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu şi cu dispariţia) suveranităţii statelor naţionale şi se înfăţişează ca o ‚detaşare’ a economiei de piaţă faţă de normele morale şi legăturile instituţionalizate dintre societăţi ...“

[Elmar Altvater] „... intensificarea relaţiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanţă unele de celelalte ajung să se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulţi kilometri depărtare şi viceversa ...“

[Anthony Giddens]

„... intensificarea cantitativă şi calitativă a tranzacţiilor ce depăşesc limitarea impusă de graniţe, concomitentă cu expansiunea spaţială a acestora ...”

[Ulrich Menzel] „... cea mai mare schimbare economică şi socială de la Revoluţia Industrială încoace ...“

[Dirk Messner / Franz Nuscheler]

„... o interdependenţă sporită şi integrarea diferitelor economii din lume ...”

[Meghnad Desai] „... un proces al creşterii numărului legăturilor dintre societăţi şi domenii-problemă...“

[Johannes Varwick]

„... prin globalizare se intensifică concurenţa pe pieţe ...“

[C. Christian von Weizsäcker] „... descătuşarea puterilor pieţii mondiale şi slăbirea puterii economice a statului ...“

[Schumann/Martin]

„... a devenit un termen la modă, folosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice şi ştiinţifice în mod inflaţionist, şi care este privit, pe de o parte, ca o „ameninţare“ şi, pe de cealaltă, ca o „oportunitate“ ...“

[Johannes Varwick] „... a social process in which the constraints of geography on social and cultural arrangements recede and in which people become increasingly aware that they are receding (...). Globalization does not necessarily imply homogenization (...). Globalization merely implies greater connectedness and de-territorialization ...”

[Malcolm Waters]

„Dinamica globalizării este controlată de puterile economice, şi totuşi consecinţele sale cele mai importante aparţin domeniului politic“ [Klaus Müller].

1.2 Globalizarea intre elogii si respingere

Definirea globalizarii

Exista mai multe procese interrelationate care definesc globalizarea. Acum citeva

decenii Marshall McLuhan a vorbit despre “satul mondial” (the global village) surprinzind cu acea expresie esenta fenomenului din zilele noastre:

- tehnologii ale informatiei care ne pun mai iute si mai dens in legatura unii cu altii;

- comprimarea distantelor prin noi tehnologii; inter-conectarea si cresterea dependentelor reciproce;

- integrarea pietelor financiare si comerciale; internationalizarea (globalizarea) crescanda a productiei (prin intermediul firmelor cu activitate globala);

- aparitia unor probleme “planetare”, care necesita abordari globale;

- raspindirea de comportamente si clisee presupuse a exprima rationalitatea unui homo oeconomicus ce nu cunoaste frontiere si emotii (sentimente) “locale”

- aparitia unui homo globalus;

- dezvoltarea de identitati transnationale, etc.

Intre problemele planetare sunt de reliefat cele care privesc protectia mediului inconjurator (de genul efectului de sera/global warming), protejarea surselor de apa potabila, migratia masiva ilegala cauzata de saracie si de conflicte inter-etnice si militare si, nu in ultima instanta, internationalizarea crimei organizate (trafic de droguri si fiinte umane, de arme,etc) si terorismul international.

Merita de evidentiat ca dezbaterea privind globalizarea nu trebuie disociata de doua procese ale deceniilor trecute. In primul rind, ne referim la caderea sistemului comunist, care a insemnat o extindere geografica mare a sistemelor bazate pe economia de piata. Si aici se include si revolutia capitalista, mai mult sau mai putin insidioasa, din China comunista, care a inceput la finele anilor 70’. In al doilea rind, ne referim la reformele de sorginte neoliberala care au avut loc in tari ale Europei occidentale (in Marea Britanie, in special, dar nu numai), in America Latina, etc. Aceasta stare de spirit si de actiune in domeniul politicilor publice, a fost incurajata de organismele specializate internationale care au pledat, prin asa numitul Consens Washington-ian, pentru deschiderea pietelor financiare interne, privatizare masiva, liberalizarea comertului, etc.

Prin urmare, globalizarea, in acceptia obisnuita si care a stirnit controverse aprinse, priveste procese definitorii, mai cu seama pentru ultimele doua decenii –si nu ceea ce poate fi judecat prin prisma aspiratiei generale a oamenilor, de oriunde, de a poseda instrumente (tehnici) de cunoastere si de stapinire a naturii din ce in ce mai potente.