Efectele crizei economice asupra pieței muncii

1. Introducere

“Trei giganti americani din domeniul financiar-bancar se clatina. Bursa de la Bucuresti a avut cea mai mare scadere din debutul unei sedinte din ultimii 10 ani. Bursa de la Moscova este suspendata pentru cea de-a treia zi consecutiv. Bancile de la Londra se salveaza de la faliment prin fuziuni.”(1)

Conform Biroului National al Cercetarii Economice ( NBER), criza economica este definita ca fiind “o scadere semnificativa a activitatii economice pentru cateva luni reflectata in scaderea PIB, scaderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuparii, diminuarea productiei industriale si a consumului.”

Criza economica mondiala actuala prezinta toate caracteristicile unei crize economice, iar ca particularitate am putea adauga faptul ca de data aceasta nu au fost afectate doar tarile in curs de dezvoltare, ci si cele deja dezvoltate precum SUA, Marea Britanie, Franta, Germania etc.

Declansata in SUA in 2008, criza economica a adus modificari majore la nivel politic, financiar si social in cadrul Uniunii Europene si nu numai.

"Dopajul cu bani ieftini si ipotecile din Statele Unite au cauzat un o reactie în lant, care a paralizat sistemul financiar international si a indus o stare de neincredere in piata, care, desigur a afectat diferite sectoare economice. Criza financiara de la inceput s-a transformat intr-o criza economica generala", a amintit prim-ministrul rus.(2)

Asa cum afirma prim-ministrul rus, Vladimir Putin, criza economica a fost cauzata de nenumaratele credite oferite de bancile americane, dar si de cele europene,in conditii mult prea avantajoase pentru toti oamenii, care practic si-au facut credite pe toata viata, si care poate nu aveau posibilitati reale de a si le achita. Astfel atat americanii cat si europenii eu cheltuit, practic, banii din viitor si nicidecum cei din prezent. Acest lucru a dus la o reticenta in ceea ce priveste emisiunea de moneda a FMI, astfel incat bancile au ramas fara bani si in imposibilitatea de a se imprumuta de la bancile nationale sau de la FMI.

In aceste conditii, criza economica a afectat domeniul social prin cresterea inflatiei, cresterea numarului de someri si a persoanelor sarace, si domeniul financiar prin caderea burselor si prin volatilitatea accentuata de pe pietele de capital. In ceea ce priveste domeniul politic, la nivel national, acesta a fost puternic influentat prin prisma reglementarilor drastice pe care parlamentarii le-au luat pentru mentinerea bugetelor statelor, iar la nivel mondial scaderea puterii economice a dus si la scaderea puterii politice globale, un exemplu fiind SUA care incep sa isi piarda din suprematie.

In ceea ce priveste influenta crizei in Romania, aceasta a aparut in anul 2008, insa cele mai mari efecte negative s-au resimtit abia in al doilea trimestru al anului 2009 in toate domeniile, de la productie pana la piata muncii.

2. Cauzele crizei economice si impactul ei asupra lumii

Inainte de a decide cum ar trebui solutionata aceasta criza, analistii si psecialistii economici sunt de parerea ca ar trebui sa fim atenti la cauzele care au dus la declansarea ei in 2008. Astfel parerile sunt impartite, iar vina este aruncata ori asupra guvernelor si asupra interventiilor pe care acestea le-au avut in mod constant pe piata, ori asupra pietei imobiliare si bancilor din SUA. Piata imobiliara americana a trecut printr-un „boom”si apoi printr-un „bust”, ceea ce a dus la o fluctuatie a preturilor, cat despre banci acestea au inceput sa ofere credite in conditii din ce in ce mai avantajoase, fara a avea o acoperire sigura a platirii acelor credite.

a. Cauzele crizei financiare mondiale

Potrivit lui George Soros, criza actuala a inceput in urma cu mai bine de 20 de ani, a fost precedata si intarita de alte crize mai mici care s-au rezolvat doar in aparenta, iar rezultatul este unul foarte grav, care isi dezvaluie pe zi ce trece proportiile catastrofale.

Este demn de remarcat ca inceputul crizei in viziunea lui Soros corespunde cu perioada anilor 88-89, perioada dezintegrarii blocului comunist, care a dus la o crestere semnificativa a imigrarii in SUA, la niveluri asemanatoare cu cele de la inceputul secolului XX - o adevarata recolonizare a Americii.

In aceste conditii, este usor de inteles ca pretul bunurilor imobiliare a inceput treptat sa creasca, sustinut de cererea din ce in ce mai mare pentru locuinte si de cresterea economica legata de boom-ul tehnologic al acelor ani.

In mediul unei economii americane ultra liberale, situatia de mai sus a condus la relaxarea conditiilor de creditare, precum si la cresterea speculativa extrema a preturilor in real-estate. O proprietate imobiliara este o investitie sigura, cu perspective de apreciere continua, in consecinta putem acorda in liniste credite fara restrictii majore.

Pentru a identifica mai precis cauzele acestui dezastru trebuie sa ne uitam cu atentie la situatia macroeconomica mondiala.

In aceeasi perioada, in paralel cu ceea ce se petrece in America, lumea se confrunta pentru prima oara cu notiunea de "globalizare".

Timp de secole lumea a fost impartita in tari dezvoltate, in curs de dezvoltare si subdezvoltate, conduse de regimuri democratice, imperii, regimuri totalitare, etc.

Timp de secole 5% din populatia planetei a controlat 90% din finantele si bogatiile ei.

Iata ca incepand cu aceeasi perioada a caderii comunismului, schimbari politice conduc la democratizarea treptata a zonelor sarace, foste totalitare, din Europa de Est, Rusia si Asia iar evolutia tehnologica face posibila schimburi din ce in ce mai rapide de marfuri si informatie.

Se ajunge astfel la situatii stranii in care este mai ieftin ca crevetii pescuiti in Marea Nordului sa fie trimisi spre curatare in China si retrimisi in Europa pentru consum, sau este mai ieftin sa recrutezi indieni vorbitori la perfectie a limbilor europeene, care sa preia apelurile spre call-center-urile marilor multinationale.

Treptat, se realizeaza astfel un transfer a celor 90% din bogatiile mondiale, dinspre cei 5% bogati, inspre cei 95% saraci, evident in detrimentul zonelor dezvoltate, precum America sau Europa de Vest. Efectele din ce in ce mai vizibile ale acestei evolutii sunt scaderea nivelului de trai si a puterii de cumparare in America, fapt care a condus si conduce in continuare la prabusirea gigantului american.

b. Impactul crizei asupra restului lumii

Cum se face totusi ca o problema care dupa orice logica sanatoasa ar fi trebuit sa afecteze in principal America, ba mai mult - doar o parte din ea, pare sa aiba efecte atat de puternice si asupra celorlalte tari?

Raspunsul este relativ simplu si trebuie cautat in mecanismele complexe care guverneaza finantele internationale. Pietele financiare americane au fost si sunt printre cele mai mari si mai lichide din lume, ceea ce reprezinta un mare avantaj, in sine. Din acest punct de vedere, America nu avea cum sa fie ignorata sau evitata, ca si partener financiar.

Daca ar fi sa luam doar exemplul unor banci europeene, aceste organizatii nu aveau cum sa isi desfasoare o activitate economica rentabila, fara a face uz de produse financiare de tip swap, futures, options si alte derivative care in mod inevitabil le creeau o expunere la conditiile pietelor americane.

In momentul in care colosi ca si Lehman Brothers, Bear Stearns, Merrill Lynch sau AIG sunt in pragul falimentului iar perceptia publica este aceea de panica financiara, este imposibil ca banci din diverse colturi ale lumii sa nu fie afectate mai devreme sau mai tarziu, intr-o masura mai mica sau mai mare.

Ca si cum aceste efecte pur financiare nu ar fi fost de ajuns, bubble-ul imobiliar pare sa se fi propagat in intreaga lume, astfel incat multe alte tari se confrunta cu probleme de crestere speculativa a preturilor la imobiliare (si apoi prabusire brusca sau blocaj), fara totusi ca economiile lor sa intre in colaps, datorita unor regulatii de creditare mai putin liberale.(3)