Cuprins
- 1.Liberalizarea economiei 3
- 1.1 Preconditia tranzitiei 3
- 1.2 Liberalizarea procesuala 4
- 2. Liberalizarea contului de capital 5
- 2.1 Avantaje 5
- 2.2 Dezavantaje 5
- 2.3 Liberalizarea prematura a contului de capital in Romania 6
- 2.4 Liberalizarea fluxurilor de capital in Romania 8
- 2 4.1 Etapele liberalizarii contului de capital 8
- 3. Efecte liberalizarii preamature a contului de capital
- asupra dezechiliobrelor externe 9
- 3.1 Impactul liberalizarii contului de capital asupra cursului de schimb 11
- 4. Concluzii 12
- 5. Bibliografie 13
Extras din proiect
1. Liberalizarea economiei
1.1. Preconditia tranzitiei
Liberalizarea economiei este procesul esential al tranzitiei, care marcheaza pe langa ruptura radicala cu vechea economie, sensul schimbarilor profunde care prefigureaza tipul economiei concurentiale pe piata libera. Liberalizarea a fost optiunea invariabila a schemelor sau strategiilor de tranzitie din tarile ECE
Experienta istorica releva ca economia cu piata concurentiala poate functiona doar daca sunt create conditiile pentru exercitarea si garantarea unui set de libertati: libertatea alegerii bunurilor de consum si de capital, a profesiei si a locului de muncă; libertatea de a dispune autonom de factorii de productie aflati in posesie, libertatea de a exercita initiativele imaginate cu respectarea libertatii celorlalti si a cadrului legislativ adoptat prin sistemul democratic politic. Prin normele de liberalizare economica pe care le-a imaginat si aplicat Reforma din Romania se da expresie asumarii de catre agentii economici a dreptului de decizie si a consecintelor acesteia în legătură organică cu redefinirea rolului statului. O alta directie presupune masuri cum sunt: liberalizarea preturilor(inclusiv a salariilor si a ratei dobanzii), convertibilitatea monedei, libertatea de miscare a factorilor de productie, deschiderea spre si pentru exterior in spiritul principiilor Organizatiei Mondiale a Comertului, modificarea sistemului de conducere a intreprinderilor si reforma microeconomica. In context, statul isi restrange unele functii economice traditionale, asumandu-si functiile moderne privind crearea si aplicarea cadrului legislativ, asigurarea premiselor pentru exercitarea liberalizarii economice, intretinerea si supravegherea concurentei.
Cu toate acestea, costurile sociale ale tranzitiei au depasit asteptarile. Au aparut noi dezechilibre si factori de instabilitate: somajul structural, datoria externa substantiala, blocajul financiar, dimensiunile economiei subterane, deprecierea starii generale de sanatate a populatiei, situatia economica dramatica a unor categorii ale populatiei (pensionari, persoane varstnice, somerii cronici ş.a.) amplificarea proceselor speculative (inclusiv in activitatea sistemului bancar) in detrimentul si pe seama economiei reale; sustragerea unei parti insemnate de economii (inclusiv cele institutionalizate) de la procesele investitionale reale diminueaza injectarea in economie a noi factori de productie si de ameliorare a calitatii, eficientei si competitivitatii celor existenti.
Liberalizarea s-a produs cu repeziciune in perspectivele politice ale anului 1989 care au marcat schimbarea de regim politic si declansau tendintele spre democratie.
Liberalizarea se arata astazi o procedura transformational ace situeaza tranzitia post comunista in randul proceselor cu miza mai ampla decat simpla schimbare de sisrem.
1.2 Liberalizarea procesuala
Prin liberalizare se urmareste in general un dublu obiectiv: reducerea interventiei directe a statului in economie si creearea de noi institutii de control indirect (pentru guvernarea de la distanta).
Liberalizarea brusca si totala este practic imposibila si periculoasa, ea trebuie sa fie un proces gradual, etapizat in functie de maturitatea pietelor , de consolodidarea lor institutionala, de functionalizarea relatiilor concurentiale Liberalizarea vizeaza cresterea eficientei la nivel microeconomic, formarea capacitatii intreprinderilor de a se adapta la mediul concurential.Cel mai adesea liberalizarea brusca constringe microeconomia , provoaca socuri structurale de natura sa genereze fenomenele de descrestere a productiei si productivitatii. In schimb expertii straini recomanda un ritm sustinut al liberalizarii cu orice cost.
Liberalizarea constituie baza credibilitatii externe a tranzitiei, o conditie politica pentru acordarea ajutorului financiar.
Eliminarea controlului statului asupra productiei si preturilor a condus la functionalizarea sistemului de preturi libere ca instrument de reglare pe piata. In economiile de tranzitie concomitent cu masurile de liberalizare a preturilor sunt necesare si masurile de crestere a concurentei pe piata interna.
Actiunea mainii invizibile pe piata interna trebuie stans legata cu deschiderea spre exterior, prin accesul liber la import si la export si consolidarea unui tarif vamal coerent.
Prin liberalizarea preturilor, multe sectore au avut probleme financiare, ajungandu-se la decapitalizarea intreprinderilor. Acest fenomen negativ, corelat cu nevoia de finantare a procesului de restructurare, a condus la necesitatea liberalizarii sectoruluui financiar. Ulterior s-a manifestat deprecierea monedei nationale in raport cu valuta si au fost inlaturate unele restrictii privind operatiunile de schimb valutar,ca mai apoi sa inceapa liberalizarea contului curent de capital,.
In Romania etapele liberalizarii sunt marcate de tendintele generale cu care au fost acreditate procesele de tranzitie. Se disting trei etape in liberalizarea procesuala:
I. liberalizarea a fost inteleasa ca model de reforma;
II. liberalizarea a vizat sensurile definite de Congresul de la Washington prin optiunea pentru modelul terapiei de soc;
III. liberalizarea a luat forma compatibilizarii cu standardele modelului europen de economie.
In prima etapa a fost vorba despre o imitare a procesului de reforma a socialismului, un fel de liberalizare formala, care constituia ambalajul modificat, mai comercial. Proiectul a esuat in Romania in 1991. Aceasta etapa reprezinta pentru Romania un episod derivat al concomitentei iesirii din comunism si al intrarii in postcomunist, al nasterii altui sistem radical diferit.
In etapa a doua liberalizarea are sensul de a genera acele transformari care duc la functionalizarea sistemului capitalist prefigurat ideal de modelul american de economie si societate. Terapia de soc a subminat tendintele oficiale de declansare a operatiunilor de reforma a sistemului socialist. Saltul presupus de aceasta etapa de liberalizare, la functionalitatea unui sistem de economie de tip american, s-a dovedit in cele din urma imposibil
In cea de-a treia etapa modelul de economie are parametri precisi care se bazeaza pe o logistica rodata reprezentata de procesul de integrare in UE. Strategiile de liberalizare au devenit concrete, evaluarile si-au putut demonstra pragmatismul, procesul ca atare de liberalizare finalizandu-se ca proces de conformare la standardele precise.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Efectele Liberalizarii Premature a Contului de Capital asupra Dezechilibrelor Externe.doc