Efectele Rundei Uruguay asupra Liberalizării Comerțului Mondial

Domeniu: Economie

Conține 6 fișiere: doc

Pagini : 115 în total

Cuvinte : 27315

Mărime: 195.12KB (arhivat)

Publicat de: Marius Gradinaru

Puncte necesare: 11

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Capitolul1. ROLUL G.A.T.T. IN LIBERALIZAREA COMERTULUI INTERNATIONAL.
1.1. Scurt istoric al creerii si functionarii G.A.T.T.
1.1.1. Crearea G.A.T.T.
1.1.2. Natura juridica a G.A.T.T.
1.1.3. Structura organizatorica a G.A.T.T.
1.2. Trasaturi ale comertului international in ultimile decenii.
1.2.1. Trasaturi principale.
1.2.2. Evolutia structurii pe marfuri a comertului international.
1.2.2.1. Structura comertului international pe cele doua mari grupe de produse (de baza si manufacturate).
1.2.2.2. Structura comertului international pe cele sase grupe de produse.
1.3. Exceptii de la principiile vizand liberarizarea si ordonarea schimburilor comerciale internationale.
1.3.1. Exceptii de la aplicarea principiilor vizand reducerea obstacolelor tarifare si netarifare.
1.3.2. Exceptii consimtite pe linia armonizarii politicilor comerciale in domeniul exporturilor.
1.3.3. Exceptii cu posibilitati de invocare generala.
Capitolul 2. RUNDA URUGUAY – ETAPA DECISIVA IN LIBERARIZAREA COMERTULUI MONDIAL.
2.1. Contextul international in care s-a desfasurat Runda Uruguay.
2.2. Scurt istoric al negocierilor din cadrul Rundei Uruguay
2.2.1. Declaratia de la Punta del Este. Noi ambitii, noi perspective.
2.2.2. Participarea la negocierile din cadrul rundei Uruguay. Principiile generale ale negocierilor.
2.3. Principalele prevederi si realizari ale Rundei Uruguay.
2.4. Organizatia Mondiala de Comert – garant al aplicarii prevederilor Rundei Uruguay.
2.4.1. Organizatia Mondiala de Comert: Obiective, functii si structura.
2.4.2. O.M.C. – forum de negocieri.
2.4.3. Sistemul O.M.C. de reglementare a diferendelor.
2.4.4. Mecanismul de examinare a politicii comerciale (T.P.R.M.).
Capitolul 3. PARTICIPAREA ROMANIEI LA RUNDA URUGUAY – IMPLICATIILE ASUPRA COMERTULUI EXTERIOR ROMANESC
3.1. Tendinte in politica comerciala a Romaniei dupa 1990.
3.1.1 Economia Romaniei – o economie de piata.
3.1.2. Instrumentele politicii comerciale guvernamentale.
3.1.2.1. Politica vamala.
3.1.2.2. Politica comerciala netarifara.
3.1.2.3. Politica de promovare si stimulare a exportului.
3.2. Avantajele si efectele participarii Romaniei la Runda Uruguay.
3.3. Romania – tara membra fondatoare a O.M.C.
Capitolul 4. CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND PARTICIPAREA ROMANIEI LA RUNDA URUGUAY
4.1. Incheierea Rundei Uruguay – pas important in liberalizarea comertului mondial.
4.2. Natura si semnificatia angajamentelor asumate de Romania.
4.3. Obiective strategice privind dezvoltarea schimburilor comerciale externe in perioada 1998 – 2000
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

Extras din proiect

1. ROLUL G.A.T.T. IN LIBERALIZAREA COMERTULUI INTERNATIONAL

1.1. Scurt istoric al crearii si organizarii G.A.T.T.

1.1.1 Crearea G.A.T.T.

Crearea G.A.T.T. constituie in opinia specialistilor rezultatul eforturilor depuse pentru contracararea protectionismului ca trasatura dominanta a comertului mondial in perioada interbelica. Autorul apreciaza ca intreaga istorie a comertului international se caracterizeaza printr-o alternanta a fazelor de liber schimb cu cele de protectionism. Pentru secolul 20 el individualizeaza trei perioade principale: 1900 – 1914 – “apogeul liberalismului comercial”, 1918 – 1945 – “ascensiunea nationalismului comercial” si dupa 1945 “reinstaurarea libertatii comerciale”. Incercarile de stopare a ascensiunii protectionismului in perioada mentionata – incercari ocazionate de conferintele economice de la Bruxelles (1920), Genova (1922), si Geneva (1927) – au fost sortite esecului. In acest climat si in contextul marilor dificultati care au condus la si au urmat crizei economice din 1929 – 1933 – protectionismul a dobandit noi valente, s-au multiplicat restrictiile cantitative, precum si diverse alte reguli si practici restrictive adoptate de catre state, protectionismul imbracand in acest fel haina unui adevarat “razboi al tarifelor”

Dupa cel de-al doilea razboi mondial –atat sub aspectul renasterii posibile, cat si, mai ales, ca urmare a distrugerilor fara precedent provocate de acest eveniment militar funest – s-a impus evidentei interdependenta obiectiva intre comertul international si procesul de reconstructie si dezvoltare economica. Acest din urma proces, constituia in acea perioada, scopul primordial caruia trebuie sa i se subordoneze si eforturile intreprinse pe linia asezarii pe baze stabile si constructive a schimburilor comerciale intre state. Cu alte cuvinte, comertul international a incetat sa mai reprezinte un scop in sine, lui revenindu-i rolul de instrument de prima importanta in vederea realizarii dezvoltarii economice globale.

Pe linia acestei judecati, un moment important l-a constituit Conferinta de la Bretton Woods (New Hampshire, SUA) din 1944, care poate fi considerata punctul de pornire al procesului de reasezare pe noi baze a relatiilor economice internationale, in contextul adancirii, in perspectiva, a interdependentelor dintre tarile lumii. Cu aceasta ocazie s-a degajat conceptia conform careia aceste relatii trebuie sa dobandeasca un cadru institutional multilateral, concretizat prin crearea Fondului Monetar International (F.M.I.), a Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.) si a Organizatiei Comerciale Internationale (O.C.I.).

F.M.I. urma sa fie insarcinat cu rezolvarea problemelor pe termen scurt ridicate de nivelul insuficient al lichiditatilor internationale, in timp ce B.I.R.D. era desemnata sa sprijine canalizarea resurselor financiare spre realizarea unor proiecte importante de reconstructie si dezvoltare economica. O.C.I. ar fi urmat sa se ocupe cu latura concreta a relatiilor economice internationale, prin asezarea acestora pe baze reglementate multilateral. In timp ce F.M.I. si B.I.R.D. s-au concretizat in practica, eforturile pentru crearea O.C.I. au continuat ,dar cu sanse tot mai reduse de reusita.

Convocate de catre Consiliul Economic si Social O.N.U., din initiativa SUA, conferintele de la Londra (1946), Geneva (august 1947) si Havana (noiembrie 1947) au avut drept scop elaborarea cartei constitutive a preconizatei organizatii comerciale internationale. Dupa ultima dintre cele trei conferinte, in martie 1948, a fost adoptata Carta de la Havana, care prevedea crearea O.C.I., cu statut de institutie specializata a O.N.U., ce urma sa intre in functiune dupa ratificarea ei de catre majoritatea (27) statelor semnatare. Cu toate acestea, ca urmare a opozitiei intampinate in Congresul SUA si neratificarii ei de catre aceasta tara (exemplu urmat si de alte tari cu pondere in comertul international), Carta de la Havana nu a intrat in vigoare, proiectul fiind abandonat (proiect in care se intalnesc toate principiile elaborate in decursul anilor pe baza propunerilor americane).