Eficienta Cheltuielilor Publice pentru Educatie

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Eficienta Cheltuielilor Publice pentru Educatie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 15 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bogdan zugravu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

I Cheltuielile publice pentru invătământ(educatie)
I.1 Conţinutul economic.3
I.2 Clasificarea cheltuielilor.5
II Eficienţa economică a cheltuielilor pentru educaţie
II.1 Surse de finanţare.7
II.2 Indicatori specifici.10
II.3 Evoluţia cheltuielilor publice pentru educaţie.13
III Bibliogafie .15

Extras din document

I Cheltuielile publice pentru invătământ(educatie)

I.1 Conţinutul economic

Cheltuielile pentru educaţie reprezintă un important punct de sprijin pentru ducerea luptei împotriva conceptelor vechi, pentru înlaturarea a tot ceea ce ar putea împedica mersul nostru înainte.

Progresul societăţii depinde în mare masură de gradul nostru de educaţie,resursele alocate dezvoltării şi modernizării acestuia fiind în creştere in toate ţările, atăt dezvoltate cât şi cele în curs de dezvoltare.Economia din zilele noastre se sprijină pe tehnologia noua, informaţie şi metode de producţie care se diversifică cu repeziciune şi în acelaşi timp constant,acesta fiind o consecinţă a cresterii nivelului de educaţie.

Cheltuielile pentru cultură şi artă ocupă un loc de seamă în cadrul cheltuielilor social-culturale.

În scopul realizării unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale, artistice, sportive, autorităţile publice îndreaptă o parte din resursele financiare publice spre organizarea unor acţiuni sau întreţinerea şi funcţionarea unor instituţii specializate în aceste domenii.

Resursele financiare destinate culturii, religiei, acţiunilor cu activitatea sportivă

şi de tineret contribuie la creşterea calităţii factorului uman prin îmbogăţirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor şi idealurilor morale şi estetice, educaţia spirituală, activităţi sportive menite a păstra o anumită stare a individului din punct de vedere moral, estetic, al condiţiei fizice; astfel spus, aceste acţiuni îşi aduc aportul la formarea personalităţii umane. Aceste resurse financiare intră în componenţa „investiţiei în resurse umane”; ele au un efect indirect şi poate mai îndepărtat, dar influenţează pozitiv activitatea economică şi socială şi, în final, contribuie la creşterea economică.

Acestă creştere a cheltuielilor publice se datorează acţiunii mai multor elemente cum ar fi:

- Factorii demografici - numărul locuitorilor globului este in continuă creştere, antrenând în mod firesc şi numărul populaţiei şcolare care a atras dupa sine un numar sporit de cadre didactice. Scaderea numarului anlafabeţilor este datorată creşterii mondiale a cheltuielilor pentru educaţie

- Factori economici – îmbunătăţirea şi dezvoltarea tehnologiei au dus la o creştere economică fiind nevoie de o forţă de muncă cu o calificare medie şi superioară. Sporirea produsului brut căt şi dezvoltarea economică pot pune la dispoziţie surse financiare necesare sprjinirii modernizării şi dezvoltării invaţământului.

- Factori sociali şi politici –aceştia se referă la normele avute în vedere de guverne la stabilirea politicii şcolare , la nivelul învaţământului obligatoriu, la rezervele, facilitaţile şi sprijinul îndreptat către instituţiile de învăţământ sau chiar către elevi , studenţi sau familiile lor.

Repartizarea mijloacelor bănesti pentru educaţie se realizează în funcţie de structura acesteia. Strategia guvernamentală din domeniul învăţământului şi al educaţiei se implementează în România prin intermediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.În teritoriu sunt organizate ca organe descentralizate de specialitate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării:Inspectorate Şcolare Judeţene.

Activitate de învăţământ este organizată pe diferite nivele:

- învăţământ preşcolare

- învăţământ primar

- învăţământ gimnazial

- învăţământ liceal

- învăţământ profesional

- învăţământ postliceal

- învăţământ special

Activităţile de învăţământ îsi desfaşoară activitateaîn urmatoarele instituţii:grădiniţe,şcoli,licee,şcoli de ucenici,grupuri şcolare, şcoli de maiştri, universităţile, academii de studii şi şcolile de studii postuniversitare.

Analizând repartizarea cheltuielilor pe niveluri de învăţământ se remarcă ca ponderea cea mai mare revine învăţământului preşcolar şi primar, între 40%

(ţări din Europa, Asia şi S.U.A.) şi 60% (tări din Africa şi America de Sud) ; celui secundar îi revinîntre 25%şi 40% ,iar pentru invăţământul superior se alocă între 15%şi 25% din totalul cheltuielilor .

Fisiere in arhiva (1):

  • Eficienta Cheltuielilor Publice pentru Educatie.docx

Bibliografie

Iulian Văcărel,Finante Publice, Editura DIDACTICA SI PEDAGOGICA,Bucuresti 2006,editia V,
Anuarul statistic al Romîniei,Institutul National de Statistică,Bucuresti,2002,
Gheorghe Filip, Finante, Editura SEDCOM LIBRIS,Iasi,2001
Constituţia României,Editura NICORA,Bucuresti,2003
Gheorghe D.Bistriceanu , Bugetul de stat al României, Editura Universitară Bucuresti