Eficiența Economică la Cartof

OBIECTIVELE ȘI METODA CERCETĂRII

Eficiența economică a plantelor este condiționată în primul rând de progresele realizate de cercetarea științifică în domeniul geneticii, ameliorării și tehnologiilor de producție.

Obiectivele acestui proiect constă în determinarea performanțelor economice la cultura de cartof , exprimată prin: volumul profitului , rentabilitatea economică , marja de siguranță , eficiența investiției.

Pentru evaluarea eficienței economice a investițiilor se folosește un sistem complex de indicatori :

-Investiția specifică ( Is ) – exprimă valoarea investițiilor în unități fizice ( qi ) sau valorice ( Qi ) ce revine pe unitate de produs sau pe unități de producție

-Investiția totală ( It )

-Termenul de recuperare a investițiilor ( Tr ) – reflectă intervalul de timp exprimat în ani în care investiția se recuperează pe baza profitului anual obținut

-Coeficientul de eficiență ( Ci ) – reflectă profitul anual realizat la 1 leu investiție

-Randamentul economic ( Ri ) – reprezintă raportul dintre valoarea profitului obținut pe întreaga durată de funcționare a obiectivului și investiția totală

-Viteza de recuperare a investițiilor ( Vr ) – arată de câte ori se recuperează investiția pe durata ei de funcționare normală

-Profitul ( Pr ) – diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile efectuate

IMPORTANȚA CARTOFULUI ȘI TEHNOLOGIILE DE CULTIVARE

Cartoful prezintă o deosebită importanţa în alimentaţia oamenilor, în furajarea animalelor şi pentru prelucrări industriale.

Se pot vedea manifestarile de recunostinta ale inaltei societati europene din secolul al XVIII-lea fata de acest ,,amarat” subiect, atunci cand, abia introdus in cultura in Europa, a salvat de la foamete milioane de oameni. Drept recunostinta Ludovic al XVI-lea purta o floare de cartof la butoniera, iar alta o prindea galant in parul Mariei-Antoneta. Van Gogh l-a pictat in multe tablouri, irlandezii i-au ridicat o statuie, iar in Belgia are un muzeu.

În alimentaţia oamenilor cartoful se foloseşte în stare proaspătă sau sub formă de produse uscate şi semipreparate. Este alimentul de bază sau complementar pentru o mare parte a populaţiei Europei dar şi din alte ţări ale lumii.

În furajarea animalelor cartoful este valoros, în primul rând pentru porcine şi bovine dar poate fi utilizat şi la alte specii de animale. Se folosesc mai ales tuberculii răniţi la recoltare sau cei cu dimensiuni mici reziduurile rămase de la industrializarea cartofului dar şi vrejurile (tulpinile) verzi, sau muraţi. Se impune o oarecare prudenţă, deoarece în tuberculii de cartof se acumulează o serie de alcaloizi care formează solanina, imprimând hranei gust amar, dar care poate produce şi deranjamente ale tubului digestiv la animale (cartofii nu se folosesc la animalele gestante).

Cartoful se utilizează în industria alimentară, obţinându-se produse uscate: faină, fulgi, deshidratat, gris, produse prăjite: cips (felii subţiri prăjite in ulei, crocante); „pommes frittes” (cartofi semiprăjiţi şi congelaţi), cartofi pai. În industria amidonului şi alcoolului, dintr-o tonă de tuberculi se obţin 140 kg amidon sau 100 kg dextrină respectiv 95 l alcool ; de asemenea se pot obţine 15 -17 kg cauciuc sintetic.

Cultul pentru cartof se manifestă în linii moderne, oferindu-i-se condiții optime de dezvoltare, tehnologie superavansată, conservarea genotipurilor în bănci de gene, subvenții substanțiale ale guvernelor.

Suprafața cultivată pe glob este de 20 milioane ha, din care peste 70% se află în Europa. În România postdecembristă, se cultiva anual în jur de 250 000 ha de cartofi, a cincea ca suprafață din Europa, dar a 17-a ca producție medie la hectar, cu numai 14-15 t/ha fata de peste 40 t/ha în Benelux, Germania, Franța, Danemarca, Marea Britanie.

Este o pierdere imensă pentru cultivatorii de cartof din România, în condițiile în care un hectar totalizează un cost 6000 de RON și chiar mai mult, iar prima de asigurare a fost de 300 -500 RON pe ha. Pentru 1 ha de cartof se cheltuie cat pentru 8-10 ha de cereale. Drept urmare strategia care se impune acum cu privire la cultura cartofului pentru consum timpuriu este RENTABILIZAREA. Cum se poate face aceasta?

1. Prin CRESTEREA PRODUCŢIEI la recoltarile timpurii. In acest scop trebuie respectata cu strictete tehnologia de cultivare a cartofului, in general, si a celui pentru consum timpuriu.