Eficienta Livezii de Nuc

Imagine preview
(5/10 din 8 voturi)

Acest proiect trateaza Eficienta Livezii de Nuc.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 45 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bodescu Dan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Capitolul 1 – Evolutia culturii
1.1.Importanta culturii
1.2.Caracteristici morfologice si de productie
1.3.Cerinte fata de factorii de mediu
1.4.Infiintarea plantatiei
1.5.Principalele soiuri de nuc cultivate in Romania
1.6.Lucrari agrotehnice
1.7.Boli,daunatori si combatere
1.8.Recoltarea, sortarea si uscarea nucilor
Capitolul 2 – Factorii de productie
2.1.Fondul funciar
2.2.Productia medie
2.3.Pretul de vanzare
2.4.Pretul terenului in fct de renta
2.5.Venitul
Capitolul 3 – Organizarea fortei de munca
3.1.Forta de munca si caracteristici
3.2.Productivitatea muncii
Capitolul 4 – Capitalul
Capitolul 5 – Eficienta economica
5.1.Profitul
5.2.Rata profitului
5.3.Costul de productie
5.4.Durata de recuperare a investitiilor
5.5.Coeficientul de eficienţă a investiţiei
5.6.Viteza de recuperare a investitiei
5.7.Marja bruta
5.8.Prag de rentabilitate
5.9.Marja de siguranta

Extras din document

Capitolul 1 – Evolutia culturii

1.1.Importanta culturii

Importanta culturii. Nucul este una din cele mai importante specii pomicole din tara noastra, fructele si lemnul fiind solicitate in cantitati nelimitate pe piata interna si externa. Miezul de nuca este un aliment complet si concentrate, continand 52 – 77,5 % substante grase, 11 – 25% substante proteice, 5 – 24% zaharuri, 30 – 55 mg/100 g acid ascorbic, 0,3 – 0,8 mg/100 g vitamine B1, urme de vitamina A, B2, E si P, inseminate cantitati de saruri minerale.

Pe langa valoare sa alimentara si energetica ridicata (6500 – 7000 cal/kg), miezul de nuca este o apreciata materie prima pentru produsele de cofetarie si pentru extragerea unui ulei semnificativ, folosit atat in alimentatie cat si in industrie.

Lemnul de nuc este deosebit de apreciat pentru fabricarea mobilelor, in sculptura si artizanat. Fructele tinere, mezocarpul si endocarpul fructelor mature, frunzele, ramurile, scoarta, deci aproape toate organele plantei, sunt materii prime valoroase, dar insufficient folosite in industria alimentara, chimica si farmaceutica.

Datorita coroanei sale mari cu frunzis bogat, de un verde intens cu o aroma placuta, nucul este o valoroasa specie decorative.

Originea si aria de raspandire. Cei mai multi specialisti considera ca nucul a rezistat perioadei glaciatiunilor in centrul si vestul Asiei si in cateva depresiuni din Peninsula Balcanica si Peninsula Italica. In present, arealul natural in care cresc spontan diferite specii ale genului Juglans L. se intinde pe glob pe o fasie relative ingusta, ce cuprinde extremitatea sudica a Peninsulei Balcanice, Asia Mica, o parte din Caucaz, estul si sud – estul Asiei, cateva zone din China si Japonia, partea de sud a Americii de Nord si cateva zone din Peru si Brazilia.

Nucul a fost luat in cultura cu mult inaintea erei noastre, in China, Japonia apoi in Europa. In Anglia, nucul a fost introdus prin anul 1562, iar in America incepand cu a doua jumatate a secolului XIX. In present, nucul se cultiva aproape in toate tarile cu climat temperat, situate intre paralelele 10 si 15.

Situatia actuala a culturii. In multe tari ale globului cultura nucului are inca un pronuntat character extensive, majoritatea pomilor fiind izolati. In multe tari exista intinse suprafete cu paduri crescute spontan, care nu sunt précis inventariate. Plantatiile comerciale se gasesc in putine tari sip e suprafete relative restranse. In majoritatea tarilor, datele statistice sunt incomplete sau lipsesc, iar productia de fructe este de cele mai multe ori stabilita prin evaluare. Productia mondiala de nuci a inregistrat o continua crestere ajungand in 1981 la 824000 tone. Pe continente, cele mai mari productii de nuci s-au obtinut in Asia, urmata de Europa si America de Nord, iar pe tari in S.U.A., Turcia, China, Italia, Romania, Franta.

In tara noastra, numarul de nuci si productia de fructe a inregistrat mari oscilatii de la o perioada la alta. In perioada 1938 – 1948, datorita defrisarilor masive, ritmul redus al plantarilor, a iernilor grele, numarul si productia de nuci au scazut brusc. Datorita masurilor luate pentru accelerarea ritmului plantarilor, in tara noastra se cultivau in 1979 cu nuc in masiv 7616 ha, din care 4858 ha erau plantatii tinere. Cei 4328215 nuci, din care 912000 erau in masiv si 3416000 razleti au produs, in 1979, 43600 t.

Pana in 1985 se prevede ca productia totala de fructe sa creasca cu 23 % fata de media realizarilor din perioada 1971 – 1975.

Situatia numarului de pomi si a productiei de nuci in Romania

Anul Numarul de pomi Productia de fructe

1927 3625000 64021

1938 4281945 199583

1948 1714000 36700

1959 2241000 47000

1969 2310000 29229

1979 4328215 43600

Productia de nuci pe continente si din principalele tari producatoare (t/ anual)

Continental si tara 1969 - 1971 1977 1979 1981

Total pe glob 692406 749549 852814 824000

Africa 4333 5200 5400 5500

America de Nord 115178 179198 192972 209380

S.U.A. 106957 174632 185972 205000

America de Sud 6563 10235 10500 7000

Asia 221631 296489 289288 305360

China 94667 110000 110000 152000

India 11667 16000 15000 16000

Turcia 99000 150000 135000 126000

Europa 313256 208215 299429 226480

Bulgaria 23644 20523 22000 18000

Franta 33617 18730 33300 27000

Grecia 25699 19862 20000 20000

Ungaria 15928 11823 13000 15000

Italia 82333 50600 49000 44000

Romania 33967 30603 33300 35000

Iugoslavia 35619 17123 20000 18700

Rusia 31233 50000 55000 70000

1.2. Caracteristici morfologice si de productie

Sistemul radicular.

Majoritatea cercetatorilor afirma ca nucul are un system radicular pivotant, care patrunde in sol pana la 5 – 6 m adancime. Cercetari mai recente au dovedit ca nucul are radacinile repartizate la adancimea de 20 – 80 cm si numai pe nisipuri ele ajung la 140 cm. In plan orizontal, la pomii mature, unele radacini depasesc de 4 – 7 ori raza coroanei, dar desimea maxima a radacinilor active este plasata 3 – 4 m de trunchi. Radacinile active ale nucului sunt foarte ramificate si lipsite de perisori absorbanti, functiile lor fiind indeplinite de micorize.

In pepiniera, in primul an, nucul formeaza un pivot de 40 – 60 cm, gros de 2 – 4 cm, bogat in tesuturi parenchimatoase, la care ranile se vindeca foarte greu. Prin obtinerea puietilor in ghivece, prin semanatul semintelor incoltite cu varful radicelei ciupit sau prin taierea in sol a pivotului in timpul cresterii intense in scoala de puieti sau campul I, se pot obtine pomi cu un system radicular ramificat, plasat mai la suprafata, care se scoate mai usor din pepiniera, si asigura o prindere mai buna la plantare si o crestere mai rapida in primii ani.

Fisiere in arhiva (1):

  • Eficienta Livezii de Nuc.doc

Alte informatii

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara “ION IONESCU DE LA BRAD” IASI