Etică și reponsabilitate socială

INTRODUCERE

Orice individ își dorește o viață condusă de anumite norme morale. Este adevărat că nu fiecare își clădește viața pe anumite norme și principii morale.

Pentru o mai bună înțelegere a ceea ce trebuie să reprezinte viața noastră condusă de aceste norme morale și etice, este potrivit să menționăm mai întâi definiția moralei care reprezintă totalitatatea normelor, regulilor și principiilor ce reglementează relatiile dintre indivizi, fiind o formă a conștiinței. Știința care studiază aceste norme, principii morale, este etica. În lucrarea sa "Etica cercetarii științifice", I. Spielmann menționează faptul că "Etica este unică pentru toți membrii societații noastre. Dar adevarul este totdeauna concret. Fiecare profesiune ridică o serie de probleme etice particulare, care trebuie abordate și rezolvate în spiritul moralei".

Astfel, ca ramură a eticii, este considerată și etica muncii, al cărei domeniu este morala muncii. Raportul dintre noțiunea de etica muncii și cea de etică profesională, prima având o sferă mai largă, ultima fiind utilizată atunci când este însoțită de denumirea profesiunii la care se referă, se poate exemplifica cu "etica profesiunii medicale" (de asistent medical) ca sinonim cu "deontologia medicală". Astfel, în profesia medicală, există un cod deontologic, o etică medicală care se ocupă de normele morale și comportamentale ale celor ce îngrijesc și tratează bolnavii.

Trebuie precizat, însă, că profilul moral al asistentului medical nu se limitează doar la relația cu pacientul. Așadar, trăsăturile morale ale asistentului medical se grupează în trei categorii: trăsături morale exprimate în atitudinea față de societate și oameni și în relațiile cu aceștia (ca pacienți), trăsături morale exprimate în atitudinea față de muncă ca și trăsături morale exprimate în atitudinea față de sine însuși.

În ceea ce privește trăsăturile morale exprimate în atitudinea fata de societate și de oameni, față de pacienti și bolnavi, asistentul medical trebuie să dea dovadă de colegialitate, solidaritate, prietenie și fidelitate în prietenie, combativitate, omenie, simțul dreptății și al echității, obiectivitate, principialitate, respectarea și prețuirea semenilor, exigența față de ei, încrederea în oameni, optimism, altruism, generozitate, blandețe, bunătate, sinceritate, înțelegere, corectitudine, buna cuviință, conduită exemplară, devotament, înțelegere față de bolnav.

Ca și trăsături morale exprimate în atitudinea față de muncă: dragoste de muncă, trebuința de a muncii, pasiunea în muncă, disciplina în muncă, responsabilitatea muncii, simțul datoriei, perseverența, conștiinciozitatea, punctualitatea în muncă, dragostea de profesie, mândria profesională, sarguința, dăruirea de sine, hotărârea în acțiuni, hărnicia, păstrarea secretului profesional.

Ca și trăsături morale exprimate în atitudinea față de sine însuși: modestie, onestitate, consecvența, autoexigența, autocritica, dorința de autodepășire, simțul demnitații personale, stapânire de sine, cumpătare, ținuta vestimentară demnă.

Trebuie menționate și trăsăturile morale negative care trebuie evitate neapărat, și anume: tipul autoritar, neîncrezator, indiferent.

CAP.1 PREZENTAREA ORGANIZAŢIEI

Spitalul Clinic Judeţean De Urgenţe SF. SPIRIDON, IAŞI este cel mai mare spital din Moldova, lucrează în regim de spital universitar, fiind centru metodologic pentru multe specialităţi din zonă.

În cadrul acestui spital s-au înfăptuit numeroase premiere naţionale remarcabile, printre care:

- primul implant de cristalin;

- prima colangiografie transparietohepatică;

- primul drenaj extern percutan;

- cel mai mare număr de colecistopancreatografii retrograde endoscopice din tară;

- prima angioplastie percutana;

- prima gastrostomie endoscopică;

- prima ablatie laparoscopică a unui chist de ovar;

- prima cardiomiotomie extramucoasă Heller laparoscopică;

- primul sunt portocav transjugular percutan;

- prima sutură laparoscopică a ulcerului perforat;

Structura tradiţională a spitalului este mereu actualizată, în prezent având un număr de 963 paturi.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf.Spiridon este deopotrivă unitate de îngrijire medicală, învăţământ şi cercetare. Anual în spital sunt organizate cursuri postuniversitare, unele şi cu participarea specialiştilor străini, prin care se asigură pregătirea continuă de specialitate a medicilor.

Conform organigramei perezentate în Anexa 1, spitalul ieşean SF. SPIRIDON are urmatoarea structură:

- 20 de secţii clinice;

- Unitatea de primire urgenţe;

- Ambulatorul de Specialitate al spitalului;

- Ambulatorul de Stomatologie Infantilă;

- Ambulatorul de Stomatologie Adulţi.