Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 6112
Mărime: 340.31KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Asist. dr. Afloarei Nucu Anca Elena
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Cuprins

Capitolul 1. Riscul de țară 3

1.1 Definirea riscului de țară 3

1.2 Fapte generatoare al riscului de țară 4

1.3 Ratingul și agențiile de rating 5

Capitolul 2. Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating 7

2.1 Indicatorii utilizați în evaluarea riscului de țară 7

2.2 Metode de analiză a riscului de țară 9

2.3 Organisme de evaluare a riscului de țară 10

2.4 Comparări în abordarea metodelor de evaluare a riscului de țară, utilizate de agențiile de rating 18

Concluzii 21

Bibliografie 22

Extras din document

Capitolul 1. Riscul de țară

1.1 Definirea riscului de țară

Riscul de țară este reprezentat de către un concept complex dar și controversat, putem spune, astfel că, nu se poate vorbi despre o abordare metodologică unitară, aceasta mai poartă denumirea unui risc de materializare a unui „sinistru”, fiind rezultat din contextul economic și politic al unei țări. Totodată, acesta poate fi cauzat și de către imobilizările de active sau de pierderea unei piețe în stăinătate din anumite motive necomerciale și datorită atingerii securității persoanelor.

Apariția și dezvoltarea acestuia s-a realizat ca urmare a intensificării, după perioada celui de-al doilea Război mondial, a împrumuturilor ce au fost acordate de diferite instituții financiare unor guverne sau firme stăine.

Pe scurt, acesta reflectă, probabilitatea de a înregistra pierderi financiare din afacerile internaționale, ca urmare a unor evenimente economice, politice și sociale ce sunt specifice unui stat.

Riscul de țară, este un risc specific, ce este impus de operațiunile financiar-bancare cu operatori de peste graniță și constă în imposibilitatea recuperării creanțelor de către un creditor (Brezeanu Petre, 2005, p. 379). Astfel spus, riscul de țară se poate delimita de incertitudine, deoarece acesta exprimă gradul de incertitudine în producerea unui anumit fenomen, ce se diminuează pe măsura adoptării unor măsuri de prevenire a producerii sale.

Termenul de „Risc de țară” a apărut în jurul anului 1950, devenind cunoscut în urma agravării crizei din deceniul trecut, cea a datoriei externe, dar și datorită instabilității politice, economice și financiare din diferitele state.

Astfel că, riscul de țară, include riscul suveran și riscul de transfer (M, 2004, p. 332). Riscul suveran reprezintă, probabilitatea ca o țară să nu poate să își respecte obligațiile externe, să nu își achite datoria publică externă, pe când riscul de transfer, se realizează atunci când guvernul statului ar putea implica accesul la valuta necesară achitării unor împrumuturi a firmelor private.

Totodată, riscul de țară mai poate fi divizat și în risc monetar, acesta este manifestat datorită evoluției cursului de schimb al monedei din contract. Riscul de țară se deosebește de alte tipuri de risc datorită dimensiunii acestuia dar și a impactului asupra economiei unui stat. În cadrul riscului de țară sunt incluse și politica, riscul de naționalizare, restricții asupra transferului de fonduri.

Structura acestuia, riscul de țară se individualizează dimensiunea socială și politică dar și cea economică și financiară, astfel că riscul de țară se produce în general datorită manifestării unor factori naturali cu provenința din contextul soacil-polic.

Figura 1.1. Sfera riscului de țară și contextul manifestării sale

Sursa: Gheoghe M. Voinea "Relații valutar-financiare internaționale" , Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași,2007

Riscul de țară se poate materializa sub diverse forme precum:

- pierderea unor resurse, acestea de satorează unor fenomene din cadrul relațiilor economice internaționale;

- deteriorarea unor mijloce de producție;

- pierderea de active din naționalizarea anumitor bunuri;

- pericole ce amenință viața persoanelor sau îî împiedică să își poată desfășura activitatea;

- fiscalitatea discriminatorie.

1.2 Fapte generatoare al riscului de țară

Ceea ce poate genera un risc de țară sunt deobicei provocate de către contextul politic dar și de cadrul economic și financiar din statul respectiv. Astfel că, măsurile politice ce sunt luate în vederea investițiilor stăine sau chiar în cazul anumitor conflicte între state, ce au la bază anumite motivații ideologice, sociologice, economice și psihologice și care provoacă efecte asupra unor relații economice internaționale.

Totodată, gradul de instabilitate economică dintr-un stat depinde mai ales de factorul politic din țara gazdă. Lipsa unei continuități și a unei coerențe într-un program de guvernare sau în adoptarea unor politici monetare, fiscale și comerciale ineficiente au drept efecte de durată și astfel amplifică riscul.

Într-o situație de criză prelungită, investitorul are de ales între a-și putea ajusta producția la un nivel mai scăzut al consumului, a căuta alte piețe sau ultima de a se retrage definitiv de pe piața respectivă. Riscul rezultat din cadrul contextului politic se materializează cu ocazia naționalizării exproprierilor sau deteriorării producției.

Bibliografie

Brezeanu Petre, Ș. I. (2005). Instituții financiare internaționale. București: Editura Economică.

Irina, I. M. (2014). Caracterizarea statistică a riscului: concepte, tehnici, aplicații. București: Editura ASE.

M, G. (2004). Mecanisme și tehnici valuatre și financiare internaționale. Iași: Editura Sedcom Libris.

Sorin, L. (2003). Rating financiar. București: Editura ASE.

Voinea, G. M. (2010). Finanțe internaționale. Iași: Editura Sedcom Libris.

Tudoriu, T. (1998). Riscul de țară. București: Ed. Lucrețius.

Lazarescu Sorin, Rating financiar, Editura ASE, București 2003

Monica Duduian, Evaluarea riscului de țară, Ed. All Beck, 1998

- www.fitchratings.com

- www.moodys.com

- www.standardandpoors.com

Preview document

Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 1
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 2
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 3
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 4
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 5
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 6
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 7
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 8
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 9
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 10
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 11
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 12
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 13
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 14
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 15
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 16
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 17
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 18
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 19
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 20
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 21
Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Evaluarea riscului de tara de catre agentiile de rating - Abordare comparativa.docx

Te-ar putea interesa și

Analiza riscului de țară și managementul riscurilor bancare

Capitolul 1. Definirea riscului şi concepte ale teoriei riscului 1.1. Conceptul de risc Riscul şi incertitudinea reprezintă două fenomene cu care...

Evaluarea Riscului de Țară de Către Agențiile de Rating

Capitolul I. Riscul de țără – concepte generale 1.1 Definirea conceptului de “risc de țară” Riscul de țară a devenit un concept cheie în...

Considerații Privind Ratingul de Țară la Nivelul României

INTRODUCERE Tema pe care am abordat-o în acest proiect este “Considerații privind ratingul de țară la nivelul României”, care se structurează pe 3...

Analiza riscului de țară efectuat de către agențiile de rating

Riscul de ţară reprezintă expunerea la pierderi ce pot apărea din activităţi internaţionale, ca urmare a unor evenimente economice, sociale şi...

Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - abordare comparativă

CAPITOLUL 1: ASPECTE GENERALE SPECIFICE RISCULUI DE ȚARĂ Riscul de țară reprezintă un concept complex și controversat, întrucât nu se poate vorbi...

Evaluarea Riscului de Țară de Către Agențiile de Rating

Introducere Lucrarea de faţă face posibilă introducerea în domeniul evaluării riscului de şară de către agenţiile de rating. În primul capitol...

Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating. abordare comparativă

Cap 1 Riscul de ţară 1.1 Definirea riscului de ţară Riscul de ţară reprezintă, în general, un risc de materializare a unui „sinistru” rezultat...

Evaluarea riscului de țară de către agențiile de rating - Abordare comparativă

Riscul de țară este fenomenul prin care o activitate internațională este expusă la pierderi provenite din evenimente de natură economică, socială...

Ai nevoie de altceva?