Cuprins
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I - Considerații generale privind evaziunea fiscală
- 1.1 Definirea evaziunii fiscal
- 1.2 Formele de manifestare ale evaziunii fiscal
- 1.3 Cauzele și factorii favorizanți ai evaziunii fiscal
- 1.4 Efectele evaziunii fiscale
- 1.5 Curba Laffer
- 1.6 Posibilității de diminuare și menținere sub control a evaziunii fiscale
- 1.7 Economie subterană
- 1.8 Veniturile fiscale
- CAPITOLUL II - Consecințele evaziunii fiscale asupra veniturilor fiscale din România
- 2.1 Evoluția fenomenului de evaziune fiscală în România
- 2.2 Calculul evaziunii fiscale la TVA
- 2.3 Venituri bugetare 2014-2017
- 2.4 Arieratele bugetare
- 2.5 Situația fiscală a României comparativ cu statele membre
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
INTRODUCERE
Evaziunea fiscală este păcatul pe care contribuabilul îl poate face față de stat prin nerespectarea legii. Dacă orice păcat al omului este văzut de către Dumnezeu și iertat, păcatul săvârșirii evaziunii fiscale nu este întotdeauna descoperit de Dumnezeul contribuabilului și anume statul, iar iertarea acestuia nu trebuie să fie permisă (Evaziune fiscala - Nicolae Hoanta).
Fenomenul de evaziune fiscală este practic imposibil de a fi eliminat, fapt care obligă statele să caute noi modalități și măsuri cât mai eficiente pentru a putea limita evaziunea fiscală si de a mări nivelul veniturilor.
Existența unui numar mare de obligații fiscale pe care contribuabilul trebuie să le achite precum și mărimea acestora pot genera tendințe ale acestuia de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale, fapt care duce la fenomenul de evaziune fiscala, iar acesta la scăderea veniturilor statului.
Economia subterană sau “economia neagră” ca formă de manifestare a evaziunii fiscale este reprezentată de totalitatea activităților ascunse de autoritățile publice pentru evitarea plății impozitelor și taxelor.
Din nefericire Romania se numără printre statele membre ale Uniunii Europene care are destul de multe probleme în ceea ce privește gestionarea evaziunii fiscale. La capitolul monitorizare stăm prost, deoarece sunt foarte mulți care practică acest fenomen și foarte puțini sunt cei prinși și sancționați de către organele de control. Evaziunea fiscală este ajutata la rândul ei de către corupția și birocrația sistemului public,”dar și de o resemnare a organelor de control, printr-o atitudine de tipul <<nu avem ce sa-i facem>>” (Viorel Brașoveanu, 2011).
Așadar lucrarea de față își propune să prezinte într-o notă cât mai realistă, situația evaziunii fiscale din România, cauzele ce conduc apariția acesteia dar și modalitățile de combatere.
Am ales această temă deoarece evaziunea fiscală reprezintă un fenomen foarte des întalnit în economie în zilele noastre cu care se confruntă toate statele și ale cărei consecințe nu pot fi eradicate, ci mai degrabă limitate. De asemenea reprezintă una dintre cele mai răspândite infracțiuni cu caracter economic.
Lucrarea de față este structurată în două capitole, primul dintre aceasta va conține o descriere a considerațiilor generale privind evaziunea fiscală, în timp ce al doilea va prezenta situația și atitudinea statului român pentru monitorizarea și combaterea acestui fenomen. Prin concluziile acestei lucrări voi încerca să expun eficiența sau ineficiența metodelor de combatere a evaziunii fiscale din România.
CAPITOLUL I
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND EVAZIUNEA FISCALĂ
1.1 Definirea evaziunii fiscale
Încă de la începutul apariției fenomenului de evaziune fiscală, specialiștii au căutat în permanență noi exprimări pentru a explica modul de manifestare al acestuia, astfel au apărut foarte multe definiții, iar în cele ce urmează vor fi prezentate câteva dintre acestea.
Din punct de vedere legal, evaziunea fiscală este definită în Legea 87/1994 ca fiind „sustragerea, prin orice mijloace, în totalitate sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare, de către persoanele fizice și persoanele juridice române și străine, denumite contribuabili...” .
Evaziunea fiscală poate fi definită ca “totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu ajutorul cărora cei interesați sustrag, în totalitate sau în parte, materia lor impozabilă, obligațiilor stabilite prin legile fiscale” , fapt ce conduce întotdeauna la scăderea veniturilor statului.
Ținând cont de faptul că obligațiile fiscale sunt stabilite de către stat, în folosul statului, orice sustragere de la îndeplinirea obligațiilor de această natură este denumită evaziune fiscală. Întotdeauna evaziunea fiscală are un character de intenționalitate, pentru că dorința oricărui contribuabil este aceea de a-și păstra o parte cât mai mare din venit sau să iși protejeze materia ipozabilă din calea impozitării.
Totuși există procedee juridice care permit scăparea de impozitare fara a eluda legea, însă acestea vor fi expusă mai târziu, în capitolele următoare.
Economia românească a constituit un mediu prielnic în apariția și amplificarea fenomenului de evaziune fiscal din cauza instabilității legislative, colerată cu o abordare ezitantă a reformelor structurale și cu o lipsă de continuitate a politicilor la nivel macroeconomic, sub toate aspectele și formele sale de manifestare.
Unele dintre cauzele apariției fenomenului de evaziune fiscală sunt defectele și inadvertențele unei legislații imperfecte și rau asimilate, a metodelor defectuoase de aplicare, precum și a neprevederii și nepriceperii legiuitorului.
Totodată evaziunea fiscală nu este numai reprezentarea fiscalității ci și a climatului politic, social sau religios.
Bibliografie
1. Adina Trandafir, Optimalitatea politicii fiscal din România din pespectiva curbei Laffer, Economie teoretică și practică, vol. XVIII (2011), Nr. 8 (561), pp. 53-61, Univ. Spiru Haret
2. Arthur B. Laffer. The Laffer Curve: Past, Present and Future, The Heritage Foundation, 2004
3. Adrian Amarita, Evaziunea fiscal in Romania, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Revista Romana de Statistica, Supliment nr.1, 2017
4. Botea P. Ion, Metode și tehnici fiscale, Tipografia Someșul S.A., 1998
5. Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal în știința finanțelor, Editura Codecs, București, 1998
6. Emil Dingă, Considerații teoretice privind evaziunea fiscal vs frauda fiscală
7. Hoanță Nicolae, Evaziunea fiscală, Ed. Tribuna Economică, București, 1997, pag. 231
8. Iulian Văcărel, Finanțe Publice, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.,București, 2004
9. Iulian Viorel Brasoveanu, Economia subterană și corupția, problem majore ale economiei românești, Economie teoretică și aplicată, vol. XVII (2010), no. 11(552), pp.68-80.
10. Legea nr87/1993 privind combaterea evaziunii fiscale
11. Mrejeru Theodor, Florescu Dumitru, Safta Marieta, Evaziunea fiscală - practică judiciară, legislație aplicată, Editura Tribuna Economică, București, 2000
12. Șaguna Dan, Drosu Tutungiu, Mihaela Eugenia, Evaziunea fiscală, Editura Oscar Print, București, 1995
13. Segneanu Adrian, Evaziunea fiscal prin intermediul paradisurilor fiscale, 2012
14. Raportul anual pe 2012 apropat de Președintele Consiliului Fiscal, conform prevederilor art.43, alin(2),lit.d) din Legea nr.69/2010
15. Raport anual, România Consiliul Fiscal, 2013
16. Virgil Codrescu, Evaziunea fiscală în Romania, Teză de doctorat în științe economice, Iași, 1936
17. https://legestart.ro/creante-si-obligatii-fiscale/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evaziunea fiscala - cauze si modalitati de combatere.docx