Evoluția cursului valutar sub aspectul crizei economice

CAPITOLUL 1

CRIZA ECONOMICA ACTUALA

Orice cunoastere, dupa natura sa, este istorica, iar activitatea oamenilor se bazeaza pe experienta generatiilor precedente. Principiul istorizmului e deosebit de necesar atunci cand În perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 (data aderării la UE) şi 18 aprilie 2008, leul nu a

participat la MCS II, dar a fost tranzacţionat în condiţiile unui regim flexibil de curs de schimb. În perioada de referinţă 19 aprilie 2006 –18 aprilie 2008, leul a fost supus unor presiuni de depreciere până la jumătatea lunii iulie 2006. Ulterior, acesta s-a apreciat semnificativ faţă de euro. Începând cu luna august 2007, moneda naţională a consemnat o depreciere accentuată pe fondul aversiunii sporite faţă de risc pe pieţele financiare internaţionale, ca urmare a turbulenţelor financiare şi a preocupărilor intense cu privire la adâncirea deficitului de cont curent şi la inflamarea inflaţiei. În general, în cea mai mare parte a perioadei de referinţă, leul românesc a fost cotat la niveluri net superioare mediei cursului de schimb faţă de euro înregistrat în luna aprilie 2006, în condiţiile unui grad relativ ridicat de volatilitate. Totodată, diferenţialele de dobândă pe termen scurt faţă de rata dobânzii EURIBOR la trei luni s-au temperat, depăşind uşor 2 puncte procentuale la finele anului 2007,

înainte de a creşte la 5,1 puncte procentuale în perioada de trei luni încheiată în martie 2008.

In orice fenomen sau proces economic aflam nu numai calitati noi, dar si elemente „genetice”, „mostenite” din trecut. Acestei legitati i se supune si procesul istoric al aparitiei, dezvoltarii si schimbării conceptiilor economice.Abaterea problematicii crizei economice cu care se confrunta in prezent economia Romaniei presupune o analiza concreta si prezentarea solutiilor pentru redresarea economiei.

Criza economica poate fi definita ca o manifestare a unor perturbari şi dereglari de amplasare in desfasurarea activitatii economice as inversarea de la faza ascedenta la cea descedenta a ciclului, exprimata prin cresterea stocurilor de produse nevandute si reducerea productiei, prin scaderea preturilor (pana la cel de-al doilea razboi mondial), prin somaj si caderea cotatiilor bursiere.

La nivel mondial, mai intai au fost cateva stiri despre piata imobiliara din Statele Unite care a luat-o galopant la vale. A urmat socul la auzul vestii ca unele banci si societati de asigurari din America au intrat in faliment, iar statul a trebuit sa acorde cateva sute de miliarde de dolari pentru a le salva. Apoi, valurile crizei financiare s-au propagat rapid si in Europa. Piata imobiliara din Spania s-a prabusit. Marile companii de automobile din Germania respira tot mai greu, iar unele chiar s-au sufocat. Marea Britanie se confrunta cu o rata a somajului istorica, avand peste 3 milioane de oameni fara serviciu, Italia intra in recesiune, iar Ungaria si Ucraina cer ajutor si asistenta financiara de urgenta de la FMI. Singura, Franta pare sa isi mentina echilibrul si sa nu intre inca, oficial, in recesiune.

Criza economica a lovit intreaga planeta. Guvernul de la Moscova se lupta din greu pentru a mentine rubla stabila si arunca miliarde de dolari pe piata. Japonia, unul din simbolurile economiilor performante ale lumii, capituleaza si ea in fata recesiunii. Dupa bancile din America urmeaza criza marilor producatori de automobile de peste Ocean.Pe vremuri, motorul economiei americane, trei dintre cei mai mari producatori de masini din SUA au cerut ajutor de la Washington. Zbatandu-se intre neputinta de a renunta la luxul cu care au fost obsnuiti si dorinta de a beneficia si ei de ajutorul statului, directorii de la Ford, General Motors si Chrysler solicita cateva zeci de miliarde de dolari pentru a depasi cea mai prosta perioada din ultimii 25 de ani. Marile trusturi de presa din SUA concediaza mii de angajati.

Pe langa consecintele pe care, deja, criza economica mondiala ni le-a prezentat (falimentul bancilor, prabusirea pietelor imobiliare si de automobile, concedierile in masa, inchiderea sau relocarea mai multor companii multinationale), ceea ce sperie si mai mult in legatura cu aceasta criza sunt previziunile economice tot mai sumbre pe care le prezinta analistii.

Economistii de la Ministerul de Finante spun ca efectele crizei economice globale se vor resimti in Romania, in toata forta lor, in al doilea trimestru al anului 2009. Totusi, amploarea problemelor economice va fi mai mica decat in restul Uniunii Europene. Criza economica va lovi România in 2008-2009, dupa ce contractele aflate acum in derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi incheiate. De obicei, economia noastră reactionează cu o intarziere de sase-sapte luni la ce se intampla in Uniune. Asa ca prin al doilea trimestru al anului vom resimti noi criza economică.z Efectele negative asupra afacerilor din Romania vor fi mai mici decat în UE. Motivul: România are un fel de "rezervă" în relaţiile comerciale extracomunitare, care au crescut cu nu mai puţin de 27% în ultimul an. Alt mijloc de a combate criza ar fi structura neobisnuita a consumului, in care alimentele si bunurile de stricta necesitate au o pondere importanta. Ponderea alimentelor si a bunurilor de stricta necesitate ocupă 65% din consumul romanilor. Pe de alta parte, autoconsumul, o parte de cerere si oferta care e inflexibila, este la noi chiar mai mare decat in Bulgaria.Cu toate acestea, 70% din balanta comerciala a Romaniei este cu Uniunea Europeana, cu alte cuvinte "importam" procente importante de criza economica. Totodata, Romania se afla la sfarsitul unui ciclu de crestere economica puternica. Ne aflam la capatul unui ciclu de crestere economica sustinuta care a inceput acum 8-9 ani. O sa fim testati de această situatie dificila externa. Politica fiscala este cheie în aceasta perioada. Cu preponderenta politica salariala, pentru ca este putin probabil sa se majoreze taxele in conditiile in care vom avea o incetinire a cresterii economice.

Pe de alta parte, primele efecte ale crizei s-au resimtit in vara, afectand, in special, productia. O perioada, acest fapt a constituit un avantaj, pentru ca prima afectată de scaderea productiei a fost Uniunea Europeana, astfel ca Romania s-a putut debarasa de productia curentă.Problemele au inceput sa se vadă in ultimele luni, in industria auto locala, in industria mobilei si in productia de aparate electrice. In acelasi timp, oficialii din minister sunt de parere ca nu vom avea probleme la capitolul investitiilor straine. Ciclul investitiilor straine in Romania a inceput abia in 2004. Din 2006 au inceput profiturile lor. Foarte mari. Am avut o rata a profitului reinvestit in aceste afaceri de 2-3 miliarde de euro pe an. In 2008 sunt 2,5 miliarde de euro reinvestiti.