Evoluția gândirii economice în Țările Românești

Formarea şi dezvoltarea gândirii economice româneşti au fost determinate de împrejurările istorice, interne şi externe,în care poporul nostru şi-a desfăşurat activităţile economice.Ca urmare,ea are atât trăsături comune cu cea a altor popoare, cât şi unele particularităţi.

O particularitate a gândirii economice româneşti o constituie preocuparea pentru unirea românilor în statul naţional unitar, independent şi suveran.

Dimitrie Cantemir (1673-1723), domnitor şi cărturar de talie europeană, cu preocupări filosofice, istorice şi literare, a formulat numeroase consideraţii economice, cu deosebire în celebra lucrare Descrierea Moldovei (1716).

Astfel, în analiza genezei marii proprietăţi funciare boiereşti şi a relaţiilor de dependenţă a ţăranilor faţă de boieri susţine rânduielile feudale, D. Cantemir dezvăluie abuzuri ale boierilor şi statului feudal

dominaţia otomană constituie o mare piedică în calea dezvoltării economice a ţării, a punerii în valoare a resurselor acesteia în folosul locuitorilor săi

Consideraţiile lui D. Cantemir despre unirea românilor, necesitatea întăririi statului feudal centralizat, în care să fie instituită domnia ereditară spre a evita luptele pentru domnie, înlăturarea dominaţiei otomane, pentru a opri scurgerea peste hotarele ţării a unor mari avuţii, sub formă bănească în primul rând, dar şi sub alte forme, creşterea bogăţiei ţării, prin dezvoltarea agriculturii, meşteşugurilor, comerţului exterior ş.a., consideraţii care se sprijină pe idei raţionaliste şi umaniste, alcătuiesc o doctrină mercantilistă, care, desigur, faţă de mercantilismul occidental sau din alte părţi ale lumii, are anumite particularităţi legate de problemele economice şi politice ale Ţărilor Române

Cerinţele privind abolirea structurilor economice ale feudalismului şi instituirea proprietăţii private libere de servituţile feudale, unirea românilor în statul naţional unitar şi dobândirea independenţei naţionale, afirmate cu deosebită vigoare în deceniile de la mijlocul secolului al XIX-lea, vizau modificarea profundă a economiei, a raporturilor sociale şi a sistemului politic, înscrierea ţării pe calea dezvoltarii moderne.