Cuprins
- CAP. I. SOMAJUL – NOTIUNI GENERALE 3
- 1.1. Definirea somajului 3
- 1.2. Caracteristicile somajului 3
- 1.3. Forme ale somajului 4
- 1.4. Cauze si consecinte ale somajului 5
- 1.4.1. Cauzele
- 1.4.2. Consecintele 5
- 1.5. Politici de combatere a somajului 7
- 1.5.1. Politicile active
- 1.5.2. Politicile pasive 7
- CAP. II. SOMAJUL IN ROMANIA SI IN UE 8
- 2.1. Dimensiunile si evolutia somajului in perioada 1991-2005
- 2.2. Particularitati structurale ale somajului in perioada 1991-2005
- 2.3. Incidenta somajului de lunga durata
- 2.4. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2006
- 2.5. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2007
- 2.6. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2008
- 2.7. Harta somajului pe timp de criza in Romania
- 2.8. Rata somajului in tarile din UE 8
- CAP. III. PREVIZIUNI SI CONCLUZII 26
- 3.1. Previziuni privind rata somajului 26
- 3.2. Concluzii 30
- BIBLIOGRAFIE 32
Extras din proiect
EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI
CAP. I. SOMAJUL – NOTIUNI GENERALE
1.1. Definirea somajului
Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiil tuturor tarilor.
Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.
Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri.
Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca.
Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului.
Piata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative (patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare (deplina) a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%.
Conform “Biroului International al Muncii” este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii:
- este apt de munca;
- nu are loc de munca;
- esta disponibil pentru o munca salariata;
- cauta un loc de munca.
In Romania, Legea nr 1/1991 republicta cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca varsta este de peste 16 ani.
1.2. Caracteristicile somajului
O persoana care, fara sa se tina seama de efectele structurale, cumuleaza aceste caracteristici este denumita in genere “somer-tip”.
Somajul se caracterizeaza prin:
1. Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima:
a) absolut, ca numar al somerilor;
b) relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor sipopulatia activa sau disponibila.
2. Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).
3. Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii.
4. Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc.
Criterii de caracterizare:
a) Dupa nivel:
- absolut – numar
- relativ - rata
b) Dupa durata
c) Structura :
-rasa
- sex
- varsta
d) Calificare:
- domeniu de activitate
- grad de pregatire
Pentru caracterizarea numarului fortei de munca se utilizeaza urmatorii indicatori:
- populatia activa
- populatia ocupata
- numarul salariatilor
- fondul de timp de munca efectiv lucrat
Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea somajului, calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta (de obicei populatia activa).
In practica mondiala, pentru colectarea informatiilor privind somajul, sunt utilizate trei surse de date:
1. Recensamantul populatiei, ca inregistrare totala, la care criteriul prin care o persoana este considerata in stare de somaj este acela ca, in perioada de referinta (de obicei un an), numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fost neocupata sa fie predominant in raport cu numarul saptamanilor in care aceasi persoana a avut o slujba. Pe baza acestei surse de date de obtine numarul somerilor ca medie a anului de referinta.
2. Ancheta asupra ocuparii fortei de munca efctuata in gospodariile populatiei este considerata cea mai adecvata sursa de date si metoda de investigare pentru masurarea, sub diferite aspecte si cu ajutorul a diversi indicatori, a somajului.
3. Sursele administrative de colectare a informatiilor, desi sunt cel mai accesibile, au limite in caracterizarea complexa a somajului, oferind numai informatii partiale privind proportiile acestui fenomen.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evolutia Ratei Somajului.doc