Evoluții și Perspective ale Creditului Bancar în România

1. Cadrul macroeconomic si financiar din România

Performantele înregistrate de economia româneasca, luând ca punct de pornire în analiza anul 2000, au fost, în general, pozitive din perspectiva cresterii economice, dezinflatiei, controlului deficitului bugetar si reducerii ratei somajului. PIB a revenit la ritmuri anuale pozitive, care s-au intensificat de la 2,1 la suta în 2000 la 8,3 la suta în 2004, nivel record atins pe fondul unui an agricol de exceptie. Structura PIB s-a apropiat mai mult de cea a tarilor dezvoltate, serviciile consolidându-si pozitia de principala sursa a cresterii economice. Pe ansamblul perioadei, formarea bruta de capital fix a consemnat cea mai importanta dinamica dintre componentele cererii interne, sub influenta intensificarii procesului de modernizare si retehnologizare a economiei. În ceea ce priveste evolutia cererii externe, exporturile au reprezentat principalul motor al cresterii economice numai în intervalul 2000-2002, rol preluat ulterior de consumul final. Aceasta modificare a tiparului de crestere economica, asociata cu posibilitatile limitate ale ofertei autohtone de a acomoda exigentele cererii, a indus însa anumite riscuri din perspective echilibrului extern. Astfel, deficitul de cont curent s-a majorat de la 3,3 la suta din PIB în anul 2002 pâna la aproximativ 9 la suta din PIB în anul 2005. Evolutia a fost determinata în special de sectorul privat, în conditiile în care sectorul guvernamental si-a limitat cererea de consum, deficitul fiscal fiind redus progresiv de la 4 la suta din PIB în anul 2000 la 0,7 la suta din PIB în anul 2005.

Totodata, atenuarea presiunilor din partea ofertei (prin reducerea amplitudinii corectiilor preturilor administrate, tendinta de apreciere reala a monedei nationale si intensificarea concurentei pe piata cu amanuntul) a limitat manifestarea potentialului inflationist al cresterii rapide a consumului. În aceste conditii, rata inflatiei masurata prin indicele preturilor de consum a coborât treptat de la 40,7 la suta în decembrie 2000 la 8,6 la suta în decembrie 2005 (rata inflatiei medie plasându-se pentru prima data din 1990 pe palierul cu o singura cifra).

Progresele realizate au contribuit la obtinerea de catre România a statutului de economie de piata functionala, acordat de Comisia Europeana, si la finalizarea în luna decembrie 2004 a negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, ceea ce a creat premisele semnarii, în aprilie 2005, a Tratatului de aderare.

Cu toate aceste evolutii favorabile, la sfârsitul anului 2004 valoarea PIB/locuitor calculata în functie de paritatea puterii de cumparare reprezenta doar 31,3 la suta din media UE-25 (Raportul de tara al Comisiei Europene, octombrie 2005). Este un alt indiciu al faptului ca modificarile structurale si de recuperare a decalajelor fata de UE nu si-au atins nici pe departe potentialul, în contextul în care, în ultima perioada, exista unele semnale de supraîncalzire a economiei.

La rândul sau, sistemul financiar a cunoscut o modificare structurala semnificativa dupa criza de la sfârsitul anilor '90. Asanarea sectorului bancar prin preluarea de catre Agentia de Valorificare a Activelor Statului a creditelor neperformante, precum si accelerarea procesului de privatizare a marilor banci de stat au condus la crearea premiselor dezvoltarii activitatii de creditare pe principii sanatoase. Mai mult, în acest domeniu credem ca s-a manifestat cel mai semnificativ procesul de integrare. Pentru sectorul bancar românesc, acest proces a presupus eforturi atât pentru transpunerea, cât si pentru implementarea acquis-ului comunitar în domeniu, inclusiv în sensul alinierii la practicile si tendintele manifestate în cadrul sectorului bancar european. Astfel, din punct de vedere legislativ, prin stabilirea în cadrul documentelor de negociere a unui calendar de implementare a acquis-ului, se poate afirma ca de jure sectorul bancar românesc urmeaza un proces de integrare. În ceea ce priveste integrarea de facto, aceasta este promovata atât de ponderea remarcabila a capitalului de provenienta europeana, cât si de implementarea de catre noii actionari a unui management bancar modern, european.