Evoluții și tendințe ale bugetului european

1. REZUMAT

Uniunea Europeană a reprezentat un deziderat mult dorit de către statele Europei, pentru îndeplinirea unui vis comun mai vechi, pentru încurajarea comuniunii și colaborării între state, pentru o identitate europeană comună dar și pentru beneficii economice și financiare clar definite și previzionate. Multe din aceste beneficii rezultă din conceptul de “buget comunitar”și sunt generate de crearea, gestionarea și optimizarea acestui buget.

Bugetul Uniunii Europene a cunoscut de-a lungul timpului numeroase evoluții, în funcție de bugetele statelor membre care îl compun. Pentru că fiecare palier al vieții economice, sociale, culturale etc pornește de la finanțe, bugetul comunitar a devenit, odată cu înființarea Uniunii Europene, un instrument fundamental pentru atingerea scopurilor regiunii.

Lucrarea de față încearcă să demonstreze oportunitatea structurării bugetului Uniunii Europene și măsura în care acest buget este un susținător și un garant al dezvoltării economice a Uniunii Europene ca întreg și a fiecărui stat membru în parte. În același timp, analizăm măsura în care bugetul actual și cel propus pentru viitor reușeste să contracareze efectele crizei financiare. Vom analiza măsura în care bugetul UE a fost folosit ca un instrument al dezvoltării financiare, aspectele care pot fi îmbunătățite și perspectivele privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada viitoare.

2. CUVINTE CHEIE

Concepte cheie: cadru financiar multianual, creștere economică, criză financiară, Strategia Europa 2020, revizuire.

3. INTRODUCERE

Pentru că este de dimensiuni mici, reprezentând abia aproximativ 1% din bogăția UE , bugetul comunitar este totuși un instrument notabil pentru îndeplinirea țelurilor integrării europene. În mod concret, sub diverse aspecte, orice cetățean al Uniunii este avantajat de bugetul comunitar la nivel de regiune, de stat și chiar la nivel european: alimente și jucării mai calitative, drumuri noi și de calitate superioară, securitate la nivelul granițelor comunitare. Acestea sunt doar câteva exemple de paliere în care bugetul communitar își aduce contribuția.

Strategia prin care Comisia Europeană și-a propus să aducă economia din nou pe creștere și pe care se focusează în viitor se numește Strategia Europa 2020. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, bugetul UE va genera o susținere economică inteligentă, orientată spre creștere economică în toate palierele financiare .

În acest context, de-a lungul timpului, este absolut necesar, într-un mod permanent și susținut, procesul de revizuire a bugetului UE .

Există o serie de motive pentru care Europa a avut o oportunitate importantă de a reforma bugetul european pe parcursul anului trecut - 2013 (Pawel Swidlicki, 2012) :

- În cazul în care UE face presiuni pentru austeritate în unele state membre, însuși bugetul UE poate fi dat drept prim exemplu;

- este clar că bugetul UE este prea mic, ca dimensiune, astfel încât să abordeze unele schimbări economice;

- Criza financiară actuală a afectat Europa și a pus o presiune foarte mare asupra bugetelor naționale, fiind astfel nevoie de economii transnaționale, inclusiv de un buget comunitar eficient;

- Prețurile celor mai multe produse agricole sunt la un nivel record, ceea ce înseamnă că timpul este potrivit pentru revizuirea sistemului de subvenții agricole a UE.

Există, așadar, un consens general cu privire la importanța de a genera creștere economică în Uniunea Europeană, iar pârghiile care pot fi utilizate nu sunt foarte numeroase și nici deosebit de evidente. Însă, majoritatea vocilor specializate susțin că se poate utiliza bugetul UE pentru a susține creșterea economică și pentru a contracara efectele crizei financiare. În cercetarea de față, încercăm să dovedim verosimilitatea acestor afirmații, prin elucidarea influențelor pe care evoluția și tendințele bugetului comunitar le au asupra creșterii economice și dezvoltării durabile (cu contracararea efectelor crizei financiare în mod implicit).

4. STADIUL CERCETĂRILOR EFECTUATE ÎN TEMATICA INVESTIGATĂ

Bugetul Uniunii Europene este o foarte mică parte a cheltuielilor publice în Uniunea Europeană, ocupând cel mult 2 procente din totalul cheltuielilor publice. În ciuda dimensiunilor sale mici, bugetul comunitar în ansamblul său este subiectul cel mai discutat și mai criticat de către specialiști, mult mai mult decât majoritatea bugetelor naționale individuale. Această critică se bazează adesea pe presupunerea că bugetul UE este un buget național normal, similar bugetelor statelor membre.

Bugetul Uniunii Europene este unul dintre elementele cele mai studiate și discutate ale construcției Uniunii Europene. Alături de cadrul financiar multianual (CFM ), finanțele UE sunt aspectele cele mai controversate și greu de lămurit dintre elementele politicii UE.

În acest context, literatura de specialitate este divizată în două mari tabere: pe de o parte, cea care susține că bugetul Uniunii Europene este de bun augur, reprezentând un instrument marcant al creșterii economice pentru stabilitatea financiară a Uniunii Europene; pe de altă parte, altă tabără consideră că bugetul Uniunii Europene, în forma în care este consolidat și alcătuit, nu susține întotdeauna creșterea și stabilitate economică ci, dimpotrivă, poate pune chiar bariere dezvoltării economice, prin anumite alocări bugetare sau prin organizarea și alocarea deficitară a resurselor comunitare.

În ideea dovedirii în ce măsură bugetul UE susține creșterea și dezvoltarea economică, apreciem că trebuie investigat și conceptul de creștere economică. Având în vedere disparitățile regionale în economiile naționale, creșterea regională ar putea fi definită în mai multe feluri (Constantin D., 2010) . Cea mai comună definiție a creșterii economice se referă la creșterea din producția totală a unei regiuni, pe persoană ocupată și pe cap de locuitor (Neculiță Mihaela, 2012) .

Astfel, bugetul UE este un instrument important care contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii Europene (Țuncu, Mundescu, 2011) . În același timp, literatura de specialitate atrage atenția asupra faptului că măsurile comune ale UE trebuie finanțate dintr-un buget comun (Drosu, Şaguna, 2011) .

În același timp, cercetarea de față încearcă să verifice în ce măsură evoluția și tendințele bugetului Uniunii Europene din prezent și viitor reprezintă un instrument viabil de luptă împotriva crizei financiare care a lovit Europa, Uniunea Europeană și Zona Euro deopotrivă. Din acest punct de vedere, constatăm că actuala criză financiară este, în unele opinii, cea mai gravă din istorie (Wallance, 2012) , fiind o criză existențială (Moeller, Parkers, 2011) , financiară, economică, socială și politică (Renard, Biscop, 2011) , o adevărată euro-criză (Moeller, 2010) , o criză economică și financiară serioasă (Devrim, Vaquer, 2011) , o criză legitimă (Van Den Berge, 2011) . În acest context, maratonul anti-criză al UE pe plan economic a debutat și au existat multe dezbateri cu privire la cadrul financiar multianual pentru bugetul UE 2014-2020 și la instrumentele care trebuie să fie dezvoltate în scopul de a menține accentul politicii de coeziune pe atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (Marchis Gabriela, 2013) .