Extinderea sistemului de emitere electronică a legitimațiilor de călătorie la CFR

1. Necesitatea şi oportunitatea proiectului

Transportul public de călători pe calea ferată în România constituie un.serviciu esenţial pentru societate, asigurând dreptul la libera circulaţie a populaţiei.Calitatea încă

nesatisfăcătoare a infrastructurii rutiere, ca şi puterea redusă de cumpărare a populaţiei,

determină ca transportul feroviar să rămână unul din principalele moduri de transport

pentru călători. Toate ţările Uniunii Europene, fără exceptie, fac în ultimii ani, eforturi

pentru revigorarea transporturilor feroviare de călători, datorită costurilor directe şi

indirecte uriaşe pe care le suportă pentru construcţia de autostrăzi, reducerea poluării,

recuperarea persoanelor accidentate.

Interesul manifestat în toate ţările dezvoltate pentru perpetuarea şi perfecţionarea

sistemului de transport feroviar este motivat de faptul că oferă avantaje de necontestat

în raport cu celelalte moduri de transport:

-eficienţă energetică: consumul de energie pe tonă*km convenţională este de 6 ori mai mic decât la automobile şi de trei ori mai mic decât la avioanele

comerciale;

-siguranţa circulaţiei: numărul accidentelor soldate cu morti şi răniţi este cel

mai mic într-o comparaţie privind celelalte moduri de transport;

-poluarea aerului (pentru o tonă marfă transportată): reprezintă numai 1/10 din

volumul poluanţilor deversaţi în atmosferă de ceielalte mijloace de transport;

-utilizarea terenului: terenul ocupat de 500 km linie ferată de mare viteză este

egal cu suprafaţa unui aeroport, iar o linie de cale ferată dublă ocupă numai 60% din terenul necesar unui drum rutier cu 2 benzi;

-implicarea socială: tarifele cele mai accesibile pentru marea masă a

populaţiei.

"Programul de aliniere a sistemului naţional de

transport feroviar la sistemui european" urmăreşte ca obiective principale

"modernizarea staţiilor feroviare majore, asistenţă pentru comercializare şi

realizarea unui sistem computerizat pentru eliberarea de bilete şi pentru

rezervarea locurilor".

1.1. Analiza critică a situaţiei actuale

Prin lungimea desfăşurată a liniilor de 22.247 km, reţeaua de cale ferată din România e a şaptea ca mărime din Europa, după Germania, Franţa, Italia, Spania, Polonia şi Ucraina. Reţeaua feroviară este armonios repartizată pe teritoriul ţării având o dispunere circulară pe două inele, aproape concentrice, străbătute de 8 magistrale radiale care pornesc din capitala ţării.

În România transportul feroviar public de călători este asigurat cu un număr zilnic de circa 1500 trenuri cu care circulă circa 310 mii călători pe o distanţă medie de 95 km.

Anual, CFR Călători transportă circa 110 milioane călători în trafic intern şi internaţional. Cu excepţia a 4 staţii de cale ferată şi a unei agenţii de voiaj CF, toate unităţile emitente de legitimaţii de călătorie lucrează în sistem manual. Aceste unităţi totalizează un număr de circa 2000 de gestiuni şi sunt aprovizionate cu bilete de carton pe care seria, relaţia, numele unităţii emitente şi numărul gestiunii sunt tipărite la imprimeria Filaret (Bucureşti), apartinând de Compania Naţională a Căilor Ferate "CFR" S.A. (CFR). Pentru întreaga reţea de cale ferată, legitimaţiile de călătorie se tipăresc în aproximativ 400.000 variante diferite (funcţie de relaţiile de călătorie necesare). Legitimaţiile de călătorie astfel tipărite sunt transportate la unităţile emitente din întreaga ţară, în casete sigilate (circa 6000 casete cu un ruiaj de 45 zile), cu vagoanele de bagaje ale trenurilor de călători. în vederea vânzării, biletele, în pachete de câte 100 bucăţi, sunt introduse în ternion (dulap metalic prevăzut cu căsuţe pentru fiecare relaţie de călătorie şi tip bilet). Este prevăzut câte un ternion pentru fiecare gestiune.

Pe lângă efortul manual necesar asigurării legitimaţiilor de călătorie, actualul sistem de emitere prezintă şi următoarele dezavantaje:

-operaţiunile de începere şi încheiere a vânzării la ghişeu sunt laborioase şi de lungă durată, circa. 2 ore pe tură din programul de lucru al casierului, reducând astfel cu 25% timpul pentru activitatea de vânzare efectivă;

-metodologia de control şi verificare a gestiunii este greoaie, în această activitate fiind implicat un număr mare de persoane (casieri, casieri verificatori şi revizori contabili);

-informaţiile înscrise pe biletele de carton sunt insuficiente şi neclare;

-materialul din care sunt confecţionate biletele şi modul de înscriere a menţiunilor pe acestea creează posibilităţi de falsificare şi fraudă;

-casierul este obligat să aibă la îndemână şi să consulte frecvent materiale conţinând tarifele pe zone kilometrice (circa 30 tabele), hărti feroviare, mersul de tren, indicatorul kilometric, operaţiuni de durată şi care pot da naştere la erori de tarifare, în special în perioadele de vârf de trafic;

-posibilităţile de realizare a situaţiilor statististice după vânzare sunt limitate şi nu pot oferi informaţii suficiente pentru elaborarea unei strategii de marketing privind realizarea unei politici tarifare juste şi a unei utilizări raţionale a parcului de vagoane de călători;

-utilizarea biletelor preimprimate şi a ternioanelor impun menţinerea unui sistem de tarifare rigid, făcând imposibilă aplicarea unei structuri tarifare corespunzătoare costului real al călătoriei;

-sistemul de rezervare a locurilor în sistemul manual este greu de organizat şi de controlat, necesitând un număr mare de personal, iar totodată fiind frecvente situaţiile de dublări de locuri sau de neutilizare a celor disponibile.

Având în vedere toate aceste grave limitări, precum şi necesitatea demarării acţiunii de aliniere a serviciilor de vânzare la cerinţele calitative ale transportului european, modernizarea emiterii legitimaţiilor de călătorie reprezintă un obiectiv propus a se realiza prin acest proiect.

2. Criterii de performanţă

Proiectul este de mare anvergură, cuprinzând echipamente de calcul, soft de bază de date, soft de reţea, soft specializat pentru aplicaţie, de gestionare a resurselor şi altele.

Având în vedere caracterul public al serviciilor, se impun multiple criterii de calitate şi verificare a sistemului încă din faza de concepţie. Pentru funcţionalităţilie principale ale sistemului, criteriile de calitate principale sunt:

-tratarea integrată a funcţiilor de vânzare şi rezervare;

-timp de răspuns scurt;

-interfaţă uniformă şi ergonomică pentru operatoarea de vânzare a biletelor;

-afişarea maximului de informaţii pentru minim de acţionări;

-calitate superioară a serviciului către călător (bilet standardizat pe plan intern/european, cu informaţie clară şi suficientă);

-utilizarea maximă a resurselor disponibile;

-gestiune financiară sigură, rapidă şi eliminarea posibilităţilor de fraudă;

-uniformitate în prezentare;

-crearea posibilităţilor pentru realizarea într-o etapă ulterioară a unor statistici foarte bune pe termen scurt şi lung, care să asiste deciziile manageriale.

3. Istoricul proiectului

3.1. Sistemul pilot din Bucureşti - staţia Gara de Nord

Având în vedere limitările sistemului manual de eliberare a legitimaţiilor de călătorie pe calea ferată, Societatea Naţională Căile Ferate Române (SNCFR) a declanşat în anul 1992 procesul de modemizare a sistemului de vânzare a legitimaţiilor de călătorie şi de rezervare a locurilor, luând hotărârea introducerii unui sistem bazat pe utilizarea tehnicii de calcul.

Specialişti ai Centrului de Informatică - CFR au proiectat şi reafizat "Sistemul electronic de emitere electronică a legitimaţiifor de călătorie şi rezervare a locurilor ", sistem ce a fost implementat ca sistem pilot în staţia Bucureşti Nord încă din 1 august 1993.