Factori care Influențează Producția Totală de Fructe din România

INTRODUCERE

Producţia de fructe reprezintă o importantă ramură a producţiei agricole, ponderea ei la realizarea veniturilor totale variind de o ţară la alta, în funcţie de zona geografică, gradul de dezvoltare şi tradiţie.

Avand in vedere ca la nivelul anului 1995 in tara noastra suprafata ocupata cu piersic era de 6000 ha, iar in 1999 ajunsese doar la 4200 ha, pentru ca dupa 2001 ponderea infiintarii plantatiilor noi sa scada dramatic la 833 ha/an in intreaga tara, elaboratorii proiectului au considerat absolut necesara si urgenta repunerea in drepturi a acestei culturi atat de profitabile in Romania.

In luna aprilie 2007 comparativ cu luna martie 2007 pe pietele republicii sortimentul de fructe a fost sarac. Pe pietele Moldovei cererea la majoritatea fructelor a fost joasa fapt ce a dus la micsorarea preturilor. Din cauza ofertei joase de mere pe pietele din Moldova si pe piata din St. Peterburg a dus la majorarea preturilor, cu aproximativ 1% si 13%.

Pe pietele din Bucuresti, Cernauti, Kiev si Odesa din cauza cererii joase preturile la mere au scazut. In Bucuresti cu 1%, in Cernauti cu 3%, in Kiev cu 2%, iar pe piata din Odesa tot cu 2%. Pe pietele din St. Peterburg din cauza ofertei joase preturile la pere s-au majorat cu 8%. Cererea joasa de prune uscate a dus la reducerea preturilor cu aproximativ 5% in piata din Moldova si St. Peterburg, cu 1% pe pietele din Bucuresti si pe pietele din Kiev si Odesa cu aproximativ 6%. Din cauza ofertei joase de struguri, pe pietele din Moldova pretul a fost majorat cu 4%, iar pe pietele din St. Peterburg, Kiev si Odesa preturile au crescut din cauza ofertei joase cu 37%, 16% si rspectiv 18%. Pe pietele din Bucuresti si Cernauti, din cauza ofertei joase la struguri preturile s-au micsorat, cu 1% si respectiv 2%, in luna aprilie 2007 fata de luna martie 2007.

Cererea joasa la capsuni a dus la micsorarea preturilor cu aproximativ 36% pe pietele din Moldova si aproximativ 75% pe pietele din St. Peterburg. Preturile la nuci au crescut pe pietele din Moldova cu aproximativ 1% din cauza ofertei joase, iar cererea joasa la miez de nuci a dus la micsorarea preturilor cu aproximativ 1% pe pietele din Moldova, St. Peterburg si Bucuresti.

Faptul ca productia de piersici a scazut de la 52.900 t (1990) la 17.700 t (1996), pana la 8.300t ( 2003), iar raportul import/export s-a schimbat in defavoarea cultivatorilor romani, sunt doar cateva din datele economice care au sustinut oportunitatea proiectului.

Rezultat al unei activitati de cercetare sustinute in ultimii ani, sortimentul de piersici a suferit o continua schimbare prin largirea si diversificarea conveerului varietal, fapt ce reise si din analiza efectuata de Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor, din care se observa ca din 36 soiuri de piersic autorizate la inmultire, 18 sunt soiuri noi create in tara.

La specia piersic soiul este principalul factor care a contribuit in ultimii 40-50 ani la cresterea productiei, la activarea comertului si a consumului de fructe.

Institutele de cercetari private si statale de pe intreg mapamondul, lanseaza mereu soiuri noi, apreciate ca mai bune decat cele existente in cultura, astfel ca exista in present tendinta de a diversifica permanent sortimentul la piersic, prin cultivarea unui numar cat mai mare de soiuri, cu epoci diferite de coacere, cu calitati gustative diverse, de forme si culori ale pulpei din cele mai atractive, pretabile atat pentru consumul in stare proaspata, dar si sub diverse forme (gemuri, nectaruri, compoturi, etc).

În pomicultura modernă, puţine sunt soiurile care se menţin în cultură de-a lungul anilor, in decursul timpului sortimentul se înlocuieşte mai ales datorită apariţiei de noi soiuri mai valoroase decât cele vechi, din punct de vedere al anumitor însuşiri.

Unele soiuri devin susceptibile faţă de anumiţi factori externi (manifesta o rezistenţă scăzută la boli şi dăunatori; diminuarea producţiei, etc.), ridicând probleme culturale deosebite.

Un alt aspect este schimbarea preferinţei cultivatorilor în ce priveşte aspectul fructelor sau gustul lor.; faţă de unele soiuri scade preferinţa consumatorilor, datorită fie "saturaţiei pietei", fie a rămânerii lor în urma exigenţelor de consum, determinate de apariţia sau existenţa unor soiuri noi mai bune.

Dintre speciile pomicole, piersicul a cunoscut în decursul timpului cele mai spectaculoase schimbări în ce priveşte sortimentul. Acest lucru a fost determinat nu numai de importanţa sa economică, ci mai ales de proprietăţile biologice ale speciei, printre care marea variabilitate de caractere, apariţia unui număr de indivizi valoroşi la înmulţirea prin seminţe, plasticitatea sa ecologică, diversitatea tipurilor de fructe, etc.

Având o durată de viaţă mai scurtă decât restul speciilor pomicole, o intrare rapidă pe rod şi o variabilitate genetică cu tendinţa spre forme superioare, piersicul asigură în timp mai scurt obţinerea de rezultate pe linia creării soiurilor noi.

Standardizarea producţiei, realizarea ei în partizi mari, bine eşalonată în timp, conform cerinţelor de consum, nu se pot realiza fără folosirea cu pricepere a soiurilor. Soiurile brevetate(Congres, Triumf, Victoria), vor fi acelea care vor da în ultimă instanţă atât rezolvarea acestei cerinţe, cât şi efectul economic al activităţii pomicole propuse in proiect.

În cazul piersicului, la consumul în stare proaspătă sunt solicitate fructele care se disting prin următoarele însuşiri de bază:

- mari sau mijlocii, de contur regulat, uniforme în ce priveşte mărimea, forma şi aspectul general;

- aspect atrăgător, determinat de o coloraţie vie, intensă, pe o cât mai mare parte din suprafaţa fructului;

- pulpa fermă, suficient de compactă, suculentă, fină, nefibroasă, colorată în galben portocaliu viu, uniformă pe ambele jumătăţi; se preferă tot odată absenţa culorii roşcate imediat sub pieliţă sau lângă sâmbure;

- gust plăcut, echilibrat în ce priveşte dulceaţa şi aciditatea, însoţit de o aromă fină;

- sâmbure mic, rotund, neted, detaşabil de pulpă.

Soiurile de piersic brevetate (Congres, Triumf, Victoria), propuse a fi implementate in fermele private se remarca, printr-o comportare bună la transport şi la păstrare în spaţii frigorifice, timp îndelungat. Pe de alta parte ele asigura un conveer prelungit al consumului fructelor proaspete pe piata interna. Pe măsură ce comercializarea piersicilor devine mai globală, iar aprovizionarea de-a lungul intregului an este o cerinţă actulală, soiurile trebuie să aibă şi unele caracteristici postrecolta care să permită expedierea şi comercializarea fructelor pe o perioadă de câteva saptamani, fără pierderea calităţii.

Soiurile alese sunt bine adaptate condiţiilor locale de climă şi sol (zona Arad), cu rezistenţă sporită la temperaturile scăzute din timpul iernii şi înflorire relativ tardivă, care evita pe cât posibil pagubele provocate de brumele târzii de primăvară şi temperaturile scăzute şi fluctuante din timpul înfloritului, prezinta o rezistenţă sporită la boli şi dăunătorii principali, printre care la Taphrina deformans, Monilinia laxa, Sphaerotheca pannosa, Myzodes persicae, etc.