Factorii determinanți ai ISD în cazul României

Investiţiile Străine Directe sunt importante pentru toate ţările gazdă, însă pentru cele aflate în procesul de tranziţie la economia de piaţă, prezenţa ISD este decisiva în multe privinţe. Însă, nu toate ţările aflate în procesul de tranziţie au beneficiat încă de la început de prezenţa ISD. Este şi cazul României.

Atunci când vorbim despre ţările din Europa Centrală şi de Est, putem spune despre România ca în primii 9-10 ani din cadrul procesului de tranziţie la economia de piaţă, aceasta nu a prezentat interes pentru investitorii străini. Situaţia s-a îmbunătăţit foarte mult între timp.

Pe lângă aspectele menţionate anterior, atunci când vorbim despre ţările Centrale şi Est Europene, cum este şi cazul României, ca fiind economii receptoare, ISD au jucat un rol important în procesul de privatizare a sectorului de stat şi, în consecinţă, în promovarea economiei de piaţă. De asemenea, au contribuit în mod semnificativ la creşterea nivelului de concurenţă pe aceste pieţe emergente.

Scopul acestei lucrări este de a identifica factorii determinanţi ai ISD, şi implicit motivele firmelor de a învesti într-o ţară străină, mai exact factorii de atractivitate. De asemenea, autorii acestei lucrări îşi propun să dezvăluie contribuţia principalilor factori determinanţi în ceea ce priveşte evoluţia unuia dintre cei mai relevanţi indicatori - ponderea fluxuruilor de ISD în PIB şi mai mulţi factori determinanţi, in cazul Romaniei, in perioada 1991-2006. În urma acestei corelări, s-a stabilit că există patru factori determinanţi ai ISD in România , şi anume:

1. F1- Dimensiunea pieţei şi potenţialul acesteia;

2. F2 - Rezultate din progresul reformei;

3. F3 - Liberalizare afacerilor;

4. F4 - Costul forţei de muncă.

De ce investitorii străini aleg să investească pe pieţe noi - Care sunt principalii factori determinanţi care explică fluxurile de ISD către o ţară sau un grup de ţări- Care sunt motivele firmelor pentru decizia lor de a-şi asuma riscul de a înveşti într-o anumită ţară- Acestea sunt doar câteva întrebări la care autorii acestui articol încearcă să răspundă.

Investitorii străini sunt clasificaţi în funcţie de motivele acestora de a învesti, după cum urmează:

- Investitori care caută pieţe noi - De obicei, acest tip de ISD este în principal orientat spre piaţa internă, şi produce aşa numita integrare orizontală (Markusen, 1984);

- Investitori care caută eficienţă: forţă de muncă/resurse naturale ieftine. Acest tip de ISD este orientat în principal către ţara gazdă , fiind mai degrabă văzut că o platformă de export. Ele produc ceea ce se numeşte integrare verticală (Helpman, 1984; Helpman şi Krugman, 1985).

Aceste motive "clasice" sau "tradiţionale" pentru a învesti în străinătate sunt completate, în prezent, cu noi motive care determină firmele să îşi extindă activitatea pe plan internaţional. Printre acestea se numără: randamentul, activităţile inovatoare, participarea într-un cluster, responsabilitate socială / ecologie morală, etc (Dunning 2007b).

Ţările din Europa Centrală şi de Est oferă, în general, anumite condiţii atractive, în special costuri mai mici ale forţei de muncă, împreună cu o forţă de muncă educată şi calificată. În plus, regimul fiscal a devenit foarte atractiv în multe dintre aceste ţări. Ele concurează chiar pentru a atrage investiţii străine directe. În consecinţă, importanţi investitorii străini au preferat să–şi re-localizeze, integral sau parţial, activităţile sau să îşi deschidă filiale în cadrul acestor economii. Printre modalităţile de a pătrunde pe aceste pieţe se numără:

- Realizarea de Investiţii noi complete ;

- Ca participant în procesul de privatizare ;

- Prin fuzionarea sau achiziţionarea unor companii private sau de stat deja existente

Alegerea modului de intrare pe o piaţă nouă este o decizie importantă pentru o companie. Este evident faptul că nu singur motiv se ia în considerare atunci când o companie decide să investească în străinătate

Articolul este structurat după cum urmează:

- Prima parte este dedicată unei scurte prezentări a principalilor factori determinanţi general acceptaţi ai ISD, şi a unor particularităţi specifice noilor economii de piaţă, cum ar fi cele din Europa Centrală şi de Est;

- A doua parte prezintă metodologia de cercetare şi analizează rezultatele obţinute în urma evaluării contribuţiei factorilor determinanţi, în cazul României.

- Partea finală constă din concluziile autorilor