Finanțarea deficitului bugetar și impactul acesteia

INTRODUCERE

Finantarea monetara a defictului bugetar, reprezinta o solutie politica bugetara care presupune asa – zisa “creatie de moneda”. Aceasta politica de finantarea a defcitului bugetar a debutat pe fundalul înlocuirii monedei cu valoare intrinseca, cu moneda fiduciara. Suportul direct al practicarii sale decurge din dreptul exclusiv al statului de a face emisiune monetara.

Modul acesta de finantare a deficitului, presupune ca statul ofera pe piata o cantitate de moneda mai mare de cât cererea reala, pentru a-i servi ca venit bugetar extraordinar destinat finantarii cheltuielilor sale.

Despre modul de realizarea, consecintele si impactul sau, dar mai ales despre riscurile care le genereaza finantarea monetara a deficitului bugetar, sunt multe de spus, motiv pentru care ele vor fi tratate mai detaliat în paginile urmatoare.

I. Finantarea monetara a deficitului bugetar

Statul are marele privilegiu de a “crea banii” si pe aceasta cale are la dispozitia sa un instrument usor de finantare a cheltuielilor sale: uneori, pentru fiecare unitate monetara tiparita guvernul are o posibilitate în plus de a cheltui mai mult pentru o multime de obiective publice.

Veniturile guvernului provenite din emisiunea monetara sunt considerate venituri publice inflationiste, iar aceasta operatiune se numeste senioraj. Seniorajul exprima profitul exprimat prin exercitarea unui asemenea drept. Concomitent, însa, se presupune ca indispensabila mentinerea sub control sever a emisiunii monetare, pentru ca practica împrumuturilor de stat sa se bazeze numai pe redistribuirea resurselor banesti disponibile, atât din sectorul privat, cât si din cel public.

O asemenea metoda folosita pentru finantarea deficitului bugetar devine deseori mai eficienta pentru guvern de cât majorarea impozitelor sau contractarea împrumuturilor publice externe ori a împrumuturilor publice interne. Expansiunea monetara prin emisiune monetara este foarte usoara. Banii obtinuti prin emisiune monetara pot genera un profit guvernamental prin operatiunile bancii centrale de creditare a statului în scopul acoperirii deficitului bugetar.

Prin emisiunea monetara oferta monetara creste cu ”M, iar aceasta crestere este notata cu (S=M) = unitati monetare rezultate din senioraj (S). Valoarea reala a acestui senioraj, în termenii puterii de cumparare, va fi data de raportul S/P, adica oferta monetara este corelata cu indicele pretului înregistrat pe piata marfurilor si serviciilor:

S= ”M/P = ”M/P * M/P

S=”M/M * m

unde: ”M/M = rata de crestere a ofertei nominale, pozitiva fata de rata inflatiei;

m = masa monetara cash care, atunci când piata monetara este în echilibru, descreste cu rata anticipata a inflatiei. Astfel, cu cât rata anticipata a inflatiei este mai mare, cu atât rata de crestere monetara va fi mai mare (si prin aceasta si inflatia curenta creste) si va majora volumul resurselor financiare obtinute prin senioraj.