Finanțarea pe Termen Mediu și Lung a Exporturilor

Domeniu: Economie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 39 în total

Cuvinte : 13986

Mărime: 233.97KB (arhivat)

Publicat de: Constantin Dumitrescu

Puncte necesare: 3

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ion Botescu

Universitatea “Ovidius” Constanţa-Facultatea de “Ştiinţe economice”

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Semnificaţia titlului
2.Rolul finanţării în promovarea şi sprijinirea exporturilor
2.1. Sprijinul guvernamental şi activitatea băncilor de comerţ exterior
2.2. Finanţarea exporturilor
2.3. Servicii bancare pentru export
2.4. Riscuri în cadrul exportului
2.5. Grantarea si asigurarea creditelor internaţionale
3. Tehnici şi mecanisme de finanţare a exporturilor pe termen mediu şi lung
3.1. Eurocreditele
3.1.1. Definiţie eurocredit şi mecanism de desfăşurare
3.1.2. Eurodevizele şi europieţele
3.1.3. Elemente constitutive ale eurocreditului
3.1.4. Caracteristicile eurocreditului în funcţie de tipul dobânzii
3.1.5. Etapele de montare ale unui eurocredit
3.1.6. Eurocreditul în România
3.2. Euroobligaţiunile
3.2.1. Definiţie şi caracteristici euroobligaţiuni
3.2.2. Istoric si piaţa de euroobligaţiuni
3.2.3. Emisiunea de euroobligaţiuni
3.2.4. Etapele emisiunii de euroobligaţiuni
3.2.5. Emisiunea de euroobligaţiuni în România
3.3. Creditul sindicalizat
3.3.1. Definiţie şi mecanismul creditului sindicalizat
3.3.2. Caracteristicile creditului sindicalizat
3.3. Creditele paralele
3.3.1. Mecanismul creditelor paralele
3.3.2. Limite ale finanţării prin credite paralele
3.4. Creditele „back to back”
3.4.1. Mecanismul creditelor “back to back”
3.4.2. Caracteristici credit “back to back”
3.5. Creditul furnizor
3.5.1. Definiţie şi mecanismul creditului furnizor
3.5.2. Caracteristicile creditului furnizor
3.6. Creditul cumpărător
3.6.1. Definiţie şi mecanism credit cumpărător
3.6.2. Caracteristici credit cumparator
3.6.3. Procesul de montare a unui credit cumparator
3.6.4. Asemănări şi deosebiri între creditul furnizor şi cel cumpărător.
4. Tehnici speciale de finanţare
4.1. Leasingul
4.1.1. Istoric
4.1.2. Obiectul leasingului şi contractul de leasing
4.1.3. Clasificarea leasingului
4.1.4 Caracteristicile leasingului
4.1.5. Avantajele si limitele leasingului
4.1.6. Leasingul în România
4.2. Forfetarea
4.2.1. Istoric
4.2.2. Definiţia şi piaţa forfetarii
4.2.3. Participanţii pe piaţa forfetării
4.2.4. Tranzacţii primare şi secundare pe piaţa forfetării
4.2.5. Caracteristici generale ale tranzacţiilor de forfetare
4.2.6. Avantaje şi dezavantaje ale forfetării
4.2.7. Forfetarea în România
4.3. Factoringul internaţional
4.3.1. Istoric
4.3.2. Definiţia şi părţile angajate
4.3.3. Clasificarea factoringului internaţional
4.3.4. Costurile operaţiunii de factoring internaţional
4.3.5. Caracteristicile factoringului internaţional
4.3.6. Avantajele şi dezavantajele factoringului internaţional
4.3.7. Factoringul în România
5.Eximbank şi situaţia exporturilor în România
6.Concluzii

Extras din proiect

1. Semnificaţia titlului

“Finanţarea reprezintă alocarea de fonduri din surse particulare, ale bugetului de stat sau de la organisme şi organizaţii internaţionale, în scopul creării şi funcţionării unei întreprinderi, unui organism sau pentru aplicarea unei politici economice.

Exportul este o operaţie cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile produse, prelucrate, completate sau reparate într-o ţară se vând pe piaţa altor ţări.”

“Termenul mediu reprezintă o perioada de timp cuprinsă între 5 ani şi 8 ani.

Termenul lung reprezintă o perioadă de timp mai mare de 8 ani.”

Figura 1.1:”Comerciantul exportator”

Cumpară Vinde

2.Rolul finanţării în promovarea şi sprijinirea exporturilor

2.1. Sprijinul guvernamental şi activitatea băncilor de comerţ exterior

“Tranzacţia internaţională poate fi definită ca reprezentând un act comercial încheiat între un vânzător şi un cumpărător.Importul şi exportul sunt doi termeni care definesc aceeaşi operaţie văzută din unghiuri diferite:din punctul de vedere al cumpărătorului avem de a face cu importul, iar din punctul de vedere al vânzătorului avem de a face cu exportul.

În ţările dezvoltate, în ultimele decenii, s-au conturat mecanisme complete prin intermediul cărora sunt posibile schimburile internaţionale de mărfuri şi servicii.

Băncile comerciale îşi selecteză cu destul de multă atenţie clientela din rândul firmelor producătoare şi exportatoare, le acordă asistenţă în faza iniţială,după care, în funcţie de riscul asumat, de interesul în valorificarea fondurilor proprii de creditare, de nevoia de obţinere de profit etc., le acordă întreaga gamă de produse şi servicii de care au nevoie: credite, finanţări, decontări, garanţii, consultanţă, mijloace şi modalităţi de plată.”

“De cele mai multe ori, faptul că pieţele internaţionale asigură o eficienţă mai ridicată, determină băncile să considere firmele cu activitate de comerţ exterior drept clienţi strategici sau foarte importanţi, astfel că le acordă unele înlesniri, unele facilităţi pe linia reducerii sau scutirii de comisioane, a unor facilităţi de dobânzi, acordarea de consultanţă gratuită etc.

În cazul în care aceste iniţiative nu sunt suficiente, este nevoie de intervenţia statului, pentru a crea un sistem de instrumente, instituţii şi metode care să asigure un cadru favorabil de desfăşurare a activităţii de comerţ exterior.Aşadar, finanţarea ocupă un rol esenţial în promovarea şi susţinerea activităţilor de comerţ exterior.

În ceea ce priveşte modul de finanţare, instituţiile specializate în stimularea exporturilor şi băncile de comerţ exterior deţin o poziţie importantă, iar sprijinul guvernamental acordat firmelor exportatoare este esenţial pentru desfăşurarea în condiţii optime a schimburilor comerciale internaţionale.

Sprijinul guvernamental pentru promovarea exporturilor a devenit, în ultimele decenii, o caracteristică dominantă a relaţiilor economice internaţionale.Creditarea oficială a exportului joacă un rol extrem de important în finanţarea proiectelor pe care o ţară le iniţiază în strainătate şi, totodată, în promovarea şi susţinerea produselor autohtone pe noi pieţe de desfacere.”