Forme de Protecție a Oamenilor Împotriva Calamităților Naturii și Accidentelor

1. Necesitatea existenţei şi practicării asigurărilor împotriva calamităţilor naturii şi accidentelor

Existenţa şi dezvoltarea societăţii omeneşti, viaţa oamenilor nu sunt de conceput fără muncă, fără producerea continuă a bunurilor materiale şi spirituale. De aceea, omul trebuie să muncească, să producă bunurile şi serviciile necesare în procesul de producţie, omul se foloseşte de uneltele de muncă şi cu ajutorul lor acţionează asupra obiectelor muncii, asupra naturii. În acest fel, între oameni şi natură are loc o legătură permanentă, se constituie anumite raporturi de intercondiţionare în realizarea acestor raporturi, omul se adaptează activ la natura înconjurătoare.

În desfăşurarea procesului de producţie, activitatea umană poate fi supusă unor primejdii care perturbă capacitatea de muncă sau distinge bunuri materiale, afectează integritatea corporală, sănătatea şi chiar viaţa oamenilor.

Progresele remarcabile înregistrate de ştiinţă şi tehnică au condus la uşurarea muncii, la creşterea productivităţii muncii, la dezvoltarea economico-socială, la sporirea considerabilă a producţiei. în acelaşi timp însă, ştiinţa şi tehnica pot produce unele accidente care să avarieze sau să distrugă anumite bunuri şi să afecteze integritatea corporală, sănătatea şi, în unele cazuri, chiar viaţa oamenilor. Spre exemplu, dacă unele maşini şi instalaţii au defecţiuni, acestea pot provoca incendii, explozii, arsuri etc, pot să apară accidente în circulaţia rutieră, feroviară, navală şi aeriană; utilizarea energiei atomice în timp de război, accidentele şi avariile în centralele atomice pot avea ca efect contaminarea radioactivă a oamenilor, a animalelor, a păsărilor, plantelor, apelor, aerului etc.

Activitatea oamenilor, comportarea lor pot aduce prejudicii terţelor persoane. In acest sens, se menţionează neglijenţa în serviciu, încălcarea normelor de igienă, protecţie şi securitate a muncii, comiterea de infracţiuni cum sunt: spargere, furt, tâlhărie, crime etc.

Rezultă că unele fenomene sunt independente de voinţa oamenilor, au caracter obiectiv, iar altele sunt legate de conduita oamenilor, adică au caracter subiectiv.

Unele efecte negative pot fi provocate şi de anumiţi factori economici şi sociali, cum sunt: crizele economice, inflaţia, şomajul, conjuctura internaţională, conflictele dintre state etc.

În vederea suportării mai uşor a primejdiilor care pot să apară, oamenii au înţeles că numai comunitatea de interese îi poate apăra, cunoscut fiind faptul că „unitatea creează puterea".

Asigurările s-au născut din nevoia imperioasă de protecţie a omului şi a avutului său agonisit cu trudă, împotriva forţelor distructive ale naturii, accidentelor şi bolilor, din nevoia constituirii unor mijloace de existenţă în condiţiile pierderii sau reducerii capacităţii de muncă în urma accidentelor, bolilor sau atingerii unei anumite vârste.

Dezvoltarea societăţii a însemnat o continuă strădanie a omului în găsirea celor mai bune soluţii de rezolvare a acestor probleme.

În organizarea şi apărarea vieţii lor, ca şi în procesul producerii bunurilor materiale şi desfăşurarea altor activităţi, oamenii se află în continuă luptă cu unele fenomene ale naturii care pot împiedica desfăşurarea normală a activităţii umane.

Diferite fenomene imprevizibile şi distructive ale forţelor naturii au avut şi mai exercită încă influenţe dăunătoare asupra valorilor materiale şi chiar spirituale, create de munca oamenilor. Calamităţile naturii - cum sunt: inundaţiile, alunecările de teren, seismele şi prăbuşirile de pământ, furtunile (şi cele de zăpadă), uraganele, tornadele, grindina, îngheţul, avalanşele de zăpadă, seceta, incendiile, trăsnetul, explozia, erupţiile vulcanice, precum şi diferite accidente de muncă, de circulaţie, bolile etc. pot provoca mari prejudicii materiale economiei naţionale, agenţilor economici şi cetăţenilor. O serie de fenomene naturale sau accidente pot provoca invaliditate, boli, îmbătrânire prematură, afectează flora, pun în pericol viaţa oamenilor şi animalelor, au ca urmare decesul.

Unele fenomene ale naturii şi accidentele stânjenesc sau chiar împiedică desfăşurarea normală a activităţii economice, punând de multe ori în pericol integritatea corporală şi viaţa oamenilor. În urma fiecărei confruntări cu forţele distructive ale naturii, oamenii au găsit resursele nu numai pentru a-şi reface avutul distrus, dar şi pentru a căuta forme mai adecvate şi mai eficiente de apărare împotriva pericolelor care îi pândesc la tot pasul.

Astăzi unii oameni se găsesc nu numai în situaţia de victime ale fenomenelor naturii, ci şi în postura de agresori ai mediului ambiant, ai echilibrului ecologic, ai naturii, ai semenilor lor.

După cum se ştie, legile naturii au caracter obiectiv, acţionând independent de voinţa oamenilor. Aceasta însă nu înseamnă că oamenii sunt total neputincioşi în faţa acţiunii legilor naturii şi că fenomenele sale distructive nu pot fi cunoscute şi că unele sunt de neînlăturat. Dimpotrivă, cunoscând din ce în ce mai profund tainele naturii, legile obiective ale acesteia şi acţiunea lor, oamenii reuşesc tot mai bine să le folosească şi să le influenţeze, reuşesc într-o măsură tot mai mare să stăpânească forţele naturii, să limiteze sfera lor de acţiune, reuşesc să îmblânzească forţele naturii, să le modifice, să şi le adapteze, să le folosească în interesul comun şi să le pună în slujba dezvoltării societăţii omeneşti. Astfel, pe măsura dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, oamenii au luat şi continuă să întreprindă o serie de măsuri eficiente pentru prevenirea sau limitarea acţiunii forţelor distructive ale naturii, în unele cazuri reuşind să prevină dezlănţuirea lor şi să combată efectele negative ale acestora. De asemenea, oamenii iau măsuri pentru prevenirea accidentelor, preîntâmpinarea epidemiilor, a efectelor bătrâneţii etc.