Fructele, strugurii și legumele, valoroasele materii prime pentru băuturile de casă

Fructele, strugurii și legumele, valoroasele materii prime pentru băuturile de casă

1.Fructele, strugurii și legumele în alimentație

1.1 Introducere

În afară de consumul în stare proaspătă, cale pricipală de valorificare deplină în folosul organismului uman, fructele, strugurii şi o bună parte din legume pot fi întrebuinţate şi ca materie primă pen¬tru prepararea unor băuturi de casă, cu precădere nefermentate şi cu prospeţime asigurată, ca şi a celor fermentate im¬puse din lipsa altui mod mai economic de utilizare a lor.

La baza creşterii şi dezvoltării omului sănătos şi longeviv, capabil de muncă şi creaţie, stă cu precădere un regim ali¬mentar raţional, alcătuit şi folosit în acord cu datele ştiinţei actuale. La nivelul cunoştinţelor actuale, un re¬gim alimentar se consideră raţional, dacă include în componenţa sa :

- 20—30% li¬pide (grăsimi);

- 11—13% proteine din care 1/2 de origine vegetală

- 55—62% glu¬cide;

Pentru alimentaţia raţională se consideră astăzi ca optime, din cadrul celor trei grupe de alimente, proporţiile :

- 4-8% carne şi produse din carne ;

- 3-3,5% lapte pentru sinteza pro¬teinelor;

- 12-17% lipide (grăsimi);

- 25-45% cereale şi derivate;

- 17-18% le-gume-fructe;

- 7-8% zaharuri şi produse zaharoase;

- 3-4% băuturi nealcoolice;

Proteinele, alcătuite din numeroşi aminoacizi, din care unii esenţiali care trebuie să fie cuprinşi neapărat în alimente şi alţii ne¬esenţiali ambele categorii de amino-acizi, aflaţi în anumite proporţii, sînt ne¬cesare organismului pentru sinteza pro¬teinelor proprii indispensabile vieţii.

La rândul lor, proteinele pot fi complete, parţial complete şi incomplete după cum conţin toţi aminoacizii esenţiali în pro¬porţii optime (cele din carne, lactate, ouă); toţi dar în proporţii neoptime (cele din cereale şi leguminoase uscate) şi în fine, cu lipsa unora din aminoacizi şi raporturi dezechilibrate (cum sînt cele din gelatina din oase, cartilaje, tendoane şi zeina din porumb).

Lipidele, alcătuite din acizi graşi (şi glicerol) din care unii esenţiali (oleic, lino-leic, linolenic, arahidonic) şi neesenţiali; primii trebuie aduşi neapărat, prin ali¬mente, în organism în cantităţi suficiente, altfel lipsa sau insuficienţa lor împiedică utilizarea celorlalţi acizi graşi in orga¬nism. Acizii graşi esenţiali (prezenţi în alimente de origine animală) îndeplinesc şi rolul de vectori principali ai vitamine¬lor liposolubile, de aceea prezenţa în or¬ganism a grăsimilor de origine animală şi vegetală, aflate în anumite proporţii, este tot atît de necesară ca şi a proteine¬lor de aceleaşi origini.

Glucidele, în afară de valoare energetică, sînt indispensabile proceselor de metabolizare a lipidelor si proteinelor. Sursele principale de glucide sint reprezentate de zaharuri şi produse zaharoase, pâine, paste făinoase, leguminoase uscate, legume şi fructe.

În afară de acestea, organismul uman are nevoie şi de substanţe minerale, care, cu excepţia clorurii de sodiu (sare de bucă¬tărie), sunt aduse, prin raţia alimentară echilibratămși de vitamine dintre care amintim:vitamina A, vitamina D, vitamina C, vitamina E, vitamina Bi și vitamina K.

Este de la sine înţeles că la raţia zilnică participă şi apa potabilă cu multiplele sale funcţiuni în organism.

1.2 Fructele în alimentaţie

Consumul ridicat de fructe şi tendinţa de creştere și diversificare a acestuia pe plan mondial şi în ţara noastră, arată ponderea pe care ele au deţinut-o şi o deţin in raţia alimentară. Nu numai aspectul plăcut, coloritul frumos ori gustul şi aromele îmbietoare au făcut şi fac din fructe un aliment căutat şi apreciat, cât mai ales:

- valoarea lor nutritivă

- conţinu¬tul bogat în săruri minerale şi in vitamine;

- conținut ridicat de apă;

- conţinutul în substanţe nutritive;