Fundamentarea Economica a Planului de Afaceri la SC Spicul SA Bucuresti

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Fundamentarea Economica a Planului de Afaceri la SC Spicul SA Bucuresti.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 114 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CAPITOLUL I PLANUL DE AFACERI – instrument al managementului performant
1.1 Strategia de dezvoltare a societăţii 2
1.2 Planificarea activităţilor- atribut de baza al conducerii întreprinderii 3
1.3 Planul de afaceri 4
1.3.1 Conţinutul planului de afaceri 6
1.3.2 Indicatori economico- financiar 10
CAPITOLUL II DIAGNOSTICUL ECONOMICO- FINANCIAR LA S.C SPICUL S.A BUCUREŞTI 12
2.1 Prezentarea generală a societăţii 12
2.1.1 Date general 12
2.1.2 Obiect de activitate 12
2.1.3 Scurt istoric al societăţii 13
2.2 Organizarea structurală 15
2.2.1 Structura organizatorică şi managementul
societăţii 15
2.2.2 Structura de producţie 20
2.3 Diagnosticul potenţialului tehnico- productiv 24
2.3.1 Resurse de producţie 24
2.3.2 Capacităţi de producţie 26
2.3.3 Fluxul tehnologic de producţie 28
2.4 Diagnosticul utilizării resurselor umane 33
2.4.1 Evoluţia şi structura personalului 33
2.4.2 Analiza productivităţii muncii 36
2.5 Diagnosticul activităţii economice 39
2.5.1 Nivelul, structura şi evoluţia cheltuielilor de
producţie 39
2.5.2 Evoluţia şi structura costurilor unitare 41
2.6 Diagnosticul activităţii de marketing 43
2.6.1 Evoluţia şi structura producţiei marfă şi a cifrei
de afaceri 43
2.6.2 Piaţa societăţii şi principalele produselor 44
2.6.3 Reţeaua de aprovizionare a societăţii 46
2.6.4 Reţeaua comerciala de desfacere 47
2.7 Diagnosticul activităţii financiare 50
2.7.1 Analiza cheltuielilor 50
2.7.2 Analiza veniturilor 53
2.7.3 Evoluţia gradului de valorificare a producţiei realizate 55
2.7.4 Evoluţia şi structura elementelor de activ 56
2.7.5 Evoluţia şi structura elementelor de pasiv 58
2.7.6 Evoluţia şi structura profitului si a ratei
profitului 60
2.7.7 Evoluţia indicatorilor economico- financiari 63
2.8 Analiza SWOT 67
CAPITOLUL III PLANUL DE AFACERI LA S.C SPICUL S.A BUCUREŞTI 68
3.1 Proiectul de investiţii 68
3.1.1 Necesitatea şi oportunitatea economică a
investiţiilor 68
3.1.2 Descrierea investiţiilor şi a surselor de
finanţare 69
3.1.3 Descrierea fluxului tehnologic la noua moară 70
3.2 Delimitarea pieţei de desfacere 72
3.2.1 Piaţa grâului 72
3.2.2 Piaţa pâinii şi a produselor din pâine 74
3.3 Strategia de marketing- comercializare 76
3.3.1 Strategia de preţ 76
3.3.2 Strategia de distribuţie 77
3.3.3 Strategia de promovare a produselor 78
3.4 Programul de producţie 79
3.4.1 Proiectare producţiei medii, a veniturilor şi a
cheltuielilor la noua moară 79
3.4.2 Proiectarea parametrilor economici ai
societăţii 84
3.5 Planul financiar 85
3.5.1 Proiectarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi
a contului de profit şi pierdere 85
3.5.2 Determinarea fluxului de numerar 86
3.5.3 Indicatori de eficientă economică a investiţiei 87
3.5.4 Riscurile activităţii viitoare 91
CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI 93
4.1 Concluzii 93
4.2 Propuneri 95
ANEXE 97-104
BIBLIOGRAFIE 105

Extras din document

Capitolul I Planul de afaceri- instrument al managementului performant al firmei

Managementul practicat de unităţile economice trebuie să ţină seama de funcţiile acestuia: previziune, organizare, coordonare, antrenare-motivaţie şi control-evaluare. În literatura de specialitate, funcţiile managementului sunt definite ca eforturi de gândire şi acţiune raţională specifice activităţii de management care declanşează un ciclu logic de desfăşurare a evenimentelor, care începe cu definirea scopului propus, se continuă cu previzionarea obiectivelor, se stabilesc sarcinile pentru componenţii unităţii şi se încheie cu analiza îndeplinirii acestora.

Previziunea constă în determinarea principalelor obiective ale firmei, precum şi resursele şi principalele mijloace necesare realizării lor. Rezultatele previziunii sunt: prognoza, planul si programul.

Dacă prognoza acoperă o perioada de minim zece ani iar programul se întocmeşte pentru o perioadă scurtă de timp de o oră, un schimb, o zi, o săptămână, având un grad ridicat de precizie; planul se elaborează pe o perioadă cuprinsă între o lună şi cinci ani.

Importanţa activităţilor de planificare constă în faptul că prin intermediul lor managerul identifică obiectivele unităţii, determină programele de activitate, stabileşte nivelul bugetului de venituri şi cheltuieli, căutând să realizeze performanţele prestabilite fără să cuprindă exagerări.

Un plan fundamentat pe realităţi economice şi tehnice constituie un instrument util pentru manager prin care se poate orienta în activitatea sa pentru a-şi atinge obiectivele strâns legate de ceea ce trebuie să facă, cum să facă şi cu ce să facă pentru ca unitatea să supravieţuiască.

Pregătirea unui plan de afaceri este un fenomen dinamic, aflat într-o permanentă îmbunătăţire, unele potenţiale surse de finanţare dorind să vadă îmbunătăţiri ale planului, idei noi sau cifre de ultimă oră- în cazul în care firma face deja afaceri. Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operaţiuni. Pentru întocmirea sa e necesară parcurgerea următoarelor etape :

• culegerea informaţiilor necesare (preturi, concurenţi, furnizori, date tehnice, juridice etc.);

• planificarea efectivă a activităţilor respective- alegerea strategiei potrivite şi găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite;

• redactarea planului (etapă de alegere a formei optime de prezentare către destinatar a rezultatului etapei anterioare).

1.1Strategia de dezvoltare a firmei

Termenul de strategie provine din cuvântul grecesc „strategos” ce înseamnă comandament militar. La origine cuvântul desemna organizarea şi folosirea de mijloace pentru atingerea obiectivelor pe câmpul de luptă.

Strategia afacerilor este asemănătoare celei militare, obiectivul acestuia fiind adaptarea riscului unităţii economice sau proiectului şi posibilităţile oferite de management, de a le prezenta concurentei, în funcţie de resursele disponibile şi într-o perspectivă îndelungată.

În conceperea şi redactarea planului de afaceri al firmei este necesară stabilirea strategiilor şi tacticilor de dezvoltare. În literatura de specialitate, strategia este definită ca o acţiune- un procedeu- ce trebuie urmat în atingerea unui obiectiv sigur, în timp ce tacticile sunt componente curente implementate în practică pe baza strategiei.

Strategia, din punctul de vedere al persoanei ce întocmeşte planul de afaceri al firmei, poate fi definit ca „ansamblul obiectivelor majore ale firmei pe termen lung, principalele modalităţi de realizare, împreună cu resursele alocate”

Obiectivele au în vedere orizonturi de timp îndelungate de 3-5 ani şi vizează ansamblul activităţilor firmei. Modalităţile de realizare a obiectivelor firmei se referă la abordările majore, cu implicaţii asupra unei părţi apreciabile a activităţilor firmei, cum sunt: retehnologizarea, reproiectarea structurii organizatorice, diversificarea producţiei, asimilarea de noi produse, pătrunderea pe noi pieţe, specializarea, combinarea producţiei etc.

Resursele sunt prevăzute global, sub forma resurselor de investiţii, cu precizarea părţii ce revin resurselor materiale şi umane.

Diferenţele între strategia şi tacticile firmei sunt următoarele:

1- Strategia este confruntată cu probleme din afara sistemului firmei, cu relaţiile dintre sistemul reprezentat de firmele producătoare şi mediul ambiant exterior firmei referitor la pieţe, competitori. Pe de altă parte, tacticile vizează probleme din interiorul firmei, asigurându-le cel mai bun curs de acţiune;

2- Strategia vizează o perioada lungă de timp(între 3-5 ani), în timp ce tacticile se elaborează pentru perioade scurte de timp(câteva luni, săptămâni, zile);

3-Strategia este orientată spre perioade viitoare privind deciziile, în timp ce tacticile vizează luarea unor decizii pentru problemele prezente;

4- Problemele vizate de strategia firmei sunt incerte, în timp ce problemele privind tacticile firmei sunt sigure;

5- Tiparele pentru luarea deciziilor strategice sunt neprogramate, întrucât nu sunt folosite nici un fel de procedee sistematice. Deseori sunt folosite experienţa şi intuiţia. Luarea deciziilor tactice însa este mai degrabă o problemă de rutină, ele sunt programate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Fundamentarea Economica a Planului de Afaceri la SC Spicul SA Bucuresti.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI