Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor bugetare la Primăria Roman

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate Primăriei Roman

1.1. Scurt istoric

Municipiul Roman este situat în centrul Moldovei, pe artera principală de circulaţie a acestei, atât feroviar, făcând parte din magistrala Bucureşti - Dorneşti - Cernăuţi - Varşovia, cât şi a şoselei de interes european E 85.

Istoria finanţelor publice în ţara noastră a început o dată cu Legea administraţiei din 14 aprilie 1933, care a pus bazele primei organizări a finanţelor locale. Aceasta a creionat sarcini obligatorii dar şi facultative ale unităţilor administrativ teritoriale, delimitând şi sursele de venit necesare pentru îndeplinirea acestor obiective.

Legea administraţiei din 14.08.1938 a oferit finanţelor locale conform un sistem de procurare a veniturilor bugetelor locale(transferul de stat, precum şi impozitele şi taxele locale). Astfel au fost delimitate un număr de 19 taxe şi impozite locale.

Constituţa din 1991 a subliniat necesitatea descentralizării în acest domeniu, şi stabilirea unei autonomii locale. Astfel conducerea locală este asigurată de un organ legislativ (Consiliul) şi un organ executiv (primarul şi preşedintele Consiliului judeţean).

Oraşul, atestat documentar din 30 martie 1392, este unul din puţinele oraşe din Moldova care se poate mândri cu existenta a 2 cetăţi - CETATEA MUŞATINILOR şi CETATEA NOUĂ A ROMANULUI construită de Ştefan cel Mare la locul de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret. Ţinutul Romanului reprezintă o adevarată comoara de relicve istorice care dovedesc importanţa acestui centru al Moldovei, la Muzeul de Istorie al Oraşului găsindu-se vestigii din diferite timpuri (paleolitic, neolitic, etc.) care atestă existenţa de milenii a unor aşezări în zonă înca din Epoca Bronzului.

Municipiul Roman a dat culturii, artei şi ştiinţei naţionale şi universale numeroase valori, ale căror nume vor rămâne pentru eternitate înscrise în istorie cu majuscule.

Multe personalităţi ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman. Primul dintre numele ilustre pe care istoria ni l-a păstrat a fost episcopul Macarie, care a trăit la Roman între anii 1531 şi 1558. Între anii 1606 şi 1612 a trăit la Roman ctitorul mănăstirii Dragomirna, Anastasie Crimca, un neîntrecut miniaturist. Între anii 1665 şi 1671 episcopul Dosoftei a tradus şi versificat la Roman "Psaltirea în versuri", tipărită apoi la Kiev în 1673.

Marele cronicar Miron Costin, care avea o moşie în apropierea oraşului, a trăit şi a sfârşit tragic în Roman. Un alt reprezentant al culturii secolului XVIII, care a trăit şi creat la Roman, a fost episcopul Leon Gheuca, posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci ale vremii.

Romanul a dat artelor plastice nume cunoscute: Maria Ciurdea Steurer, Constantin Isachie, Marcel Locar, Gh. Iliescu, Crina Lecca, Aurel Vlad şi Neculai Păduraru de la Sagna.

În muzică s-au făcut cunoscuţi romaşcanii: Mihai Burada, Paul Ciuntu, Alexandru Zirra şi Mihail Jora, care stau alături în istoria muzicii româneşti şi universale de Sergiu Celibidache.

Teatrul şi filmul din România s-au bucurat de prezenţa unor mari artişti din Roman: Nae Roman, Sandu Sticlaru, Ludovic Antal, Jean Petrovici, Virgil Petrovici şi marele regizor Jean Mihail.

Municipiul Roman are trei muzee, de istorie, de artă şi de ştiinţe naturale,ce inclund colecţii deosebite, obiecte de extremă importanţă pentru istoria acestor locuri, expoziţii ale unor artişti de valoare naţională şi internaţională. Pe strada Smirodava se găseşte "Stejarul Unirii", stejar plantat în chiar ziua de 24 ianuarie 1859 de către grupul unionist din Roman.

În faţa Hotelului Roman este amplasat bustul cronicarului Miron Costin chiar pe locul în care ( în anul 1691 ) acesta şi-a găsit tragicul sfârşit.

Parcul Municipal este - din punct de vedere al diversităţii speciilor dendrologice unic în Europa. El cuprinde o "rotondă a scriitorilor" şi un lac de agrement. În apropierea municipiului Roman (la circa 25 km) se găseşte Hanul Ancuţei, obiectiv deopotrivă turistic şi cultural.