Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 38 în total
Cuvinte : 14834
Mărime: 87.30KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Oroian Maria

Cuprins

1.Introducere 4

2. Prezentarea generala a operei lui John Maynard Keynes 6

2.1. Opera economica a lui J.M.Keynes 6

2.2. Principalele trasaturi caracteristice ale pragmei elaborate de J.M.Keynes 7

2.3. Importanta si structura lucrarii lui J.M.Keynes “Teoria generala a folosirii mainii de lucru,a dobanzii si a banilor: 8

3.Principalele curente din gandirea economica contemporana 10

3.1.Dirijismul economic 10

4.Keynesianismul 12

4.1. Keynesismul monetar 13

4.2. Metodologia lui Keynes 13

4.3. Ecuatiile lui Keynes 16

5.Anticiparile ca factor care determina productia si ocuparea 17

6.Starea de anticipare pe termen lung 19

7.Teoria monetara a lui J.M.Keynes 22

7.1. Oferta de bani:originea sa in procesul de finantare 22

7.2. Preferinta pentru lichiditate :cererea de bani 22

7.3. Cererea si oferta de moneda 22

7.4. Relatiile dintre teoria valorii si teoria monetara 23

8.Teorii si politici monetare 25

8.1. Politica fiscala 25

8.2. Slabiciunilea modelului Keynesian 27

8.3. Insuficienta cererii globale 29

8.4. Solutiile lui Keynes pentru inlaturarea somajului 29

9.Teoria clasica a dobanzii 32

9.1. Rata dobanzii in economia clasica 32

9.2. Riscul in teoria clasica a lui Keynes 33

9.3. Teoria preferintei pentru lichiditate a lui Keynes 34

10.Keynesismul,neokeynesismul si postkeynesismul 36

10.1. Keynesismul si postkeynesismul 37

11.Concluzii 38

11.1. Locul Keynesismului in gandirea economica din sec XX 39

11.2. Comentarii asupra teoriilor lui Keynes 39

Extras din document

1. Introducere

John Maynard Keynes (1883 –1946) a trăit între 1883-1946 (se naşte în anul în care moare Marx). Tatăl său a fost John Neville Keynes, a cărui lucrare “Obiectul şi metoda economiei politice” este nu numai clasică în domeniu, dar rămâne şi un tratat extrem de util de metodologie până în zilele noastre. Mama sa a fost primar al Cambridge-ului până în 1932. Ei şi-au educat fiul la Eton şi King’s College, unde acesta a excelat în matematică, studiind în acelaşi timp clasicii, filosofia şi economia, ultima sub îndrumarea lui Henry Sidgwick şi Alfred Marshall.El a studiat si a predat in Cambridge. Primul Baron Keynes de Tilton, John Maynard Keynes a fost un matematician şi un economist englez ale cărui idei radicale au avut un impact major atât în teoria politică şi economică modernă, cât şi în reformele lui Franklin D. Roosevelt care urmăreau scoaterea SUA din marea criza. Este cunoscut îndeobşte pentru pledoaria sa în favoarea politicilor guvernamentale intervenţioniste, prin care guvernul ar folosit măsuri fiscale şi monetare în scopul temperării efectelor adverse ale recesiunilor economice, crizelor economice şi boom-urilor economice. Este considerat de mulţi drept fondatorul macroeconomiei moderne şi al keynesianismului.

Începând să se preocupe de economie a fost şocat de felul în care matematicienii preocupaţi de economie abuzau în folosirea matematicii în special acolo unde matematica nu putea fi utilizată sub nici o formă. El nu a ţinut secret dispreţul pe care îl avea pentru acest fel de economişti.

În 1906 Keynes lucrează în India, la India Office pentru doi ani, înainte de a se întoarce încă o dată la King’s College, unde s-a specializat în predarea Principiilor de economie ale lui Marshall. Viaţa academică, completată cu interese culturale şi de afaceri ce îi furnizau consistente venituri adiţionale, i se potrivea foarte bine.

Dar Keynes a fost întotdeauna implicat în chestiuni publice, în special în domeniul comerţului şi finanţelor. Acest aspect al carierei sale era în concordanţă perfectă cu înclinaţia predominant pragmatică; economia ca ştiinţă pură l-a interesat cu mult mai puţin decât economia în serviciul politicii economice.

Contribuţia lui Keynes la teoria şi practica economică trebuie privită din perspectiva confruntării cu primul război mondial şi cu anii interbelici. Aceşti ani au fost marcaţi de prăbuşirea relaţiilor comerciale şi a etalonlui aur în timpul primului război mondial, urmată mai întâi de inflaţie, instabilitatea ratei de schimb valutar şi de dezechilibrele balanţei de plăţi, şi mai apoi de deflaţie şi de şomajul de masă pe scară internaţională. Examinarea teoretică a acestor fenomene şi, ceea ce era mai important din punctul de vedere al lui Keynes – soluţiile practice pentru problemele apărute, erau de aceea la ordinea zilei.

Odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, Keynes a fost preocupat de probleme privind finanţele de război, restabilirea pe noi baze a comerţului internaţional şi moneda stabilă. Ideile sale asupra acestor chestiuni au fost prezentate într-un pamflet intitulat How to pay for the war (1940), ca şi în planul lui Keynes de înfiinţare a unei autorităţi monetare internaţionale propus în 1943. Deşi planul respectiv a fost respins, propunerea ce a fost adoptată în 1944 la conferinţa de la Bretton Woods (la care Keynes a participat în calitate de conducător al delegaţiei britanice) a reflectat evident influenţa gândirii keynesiene.

In eseul despre reforma monetară (1923) Keynes a prezentat teoria parităţii dobânzii. În anul 1925 s-a căsătorit cu balerina Lydia Lopokova care nu a fost niciodată acceptată de prietenii săi din grupul Bloomsbury.

Cartea sa, “The General Theory of Employment, Interest and Money “(1936) a schimbat în mod considerabil macroeconomia şi a fost deseori citată ca fiind opera cea mai influentă a secolului XX. Această operă a fost puternic influenţată de joia neagră, data de 24 octombrie 1929.

Keynes a fost conducător de discuţii la reforma sistemului monetar mondial în Bretton Woods (1944), nu a putut însă să se opună poziţiei americanului Harry Dexter White. Printre altele – în memoria lui Silvio Gesells – el a adus în discuţie o monedă de circulaţie internaţională pe nume Bancor.

În mod special, numele său este asociat de cele mai multe ori cu teoria sa economică, respectiv cu recomandarea sa vehementă, aceea ca statul să se implice în evenimentele economice, asemeni teoriei lui Bobzien. Conform lui Keynes, statul trebuie să întrebuinţeze măsuri politico-fiscale şi monetare, pentru a slăbi efectele provocate de recesiuni si boom-uri. În timpuri grele economia este sprijinită printr-o politică fiscală expansivă, iar şomajul este redus. În timpuri de prosperitate trebuie resuse deficitele acumulate, prin economisiri crescute (surplus saving). Fluctuaţiile economiei ar putea fi astfel ameliorate.

Prin eseul Cauzele economice ale tratatului de pace din 1919 a criticat plăţile reparatorii autoimpuse Germaniei ca fiind absurde din punct de vedere economic.

Încă din anul 1919, în lucrarea sa The Economic Consequences of Peace, Keynes îşi exprimă îndoielile cu privire la presupusele virtuţi economice ale cumpătării şi acumulării. El a arătat că primul război mondial a revelat posibilitatea consumului pentru toţi şi inutilitatea cumpătării, a chibzuinţei pentru mulţi. Keynes observă că se produsese, după primul război mondial, o schimbare fundamentală a valorilor sociale.

Marile dispariţăţi ale avuţiei, deşi esenţiale cândva pentru scopul acumulării capitalului, nu mai puteau fi acceptabile în societatea capitalistă.

Deşi format în tradiţia clasică, Keynes este un nonconforminst în cadrul ştiinţei economice.

Stilul de viaţă al lui Keynes a diferit mult de austeritatea şi aerul spartan ale lui Marshall. Bibliofil şi suporter al artelor, Keynes s-a simţit foarte bine în compania artiştilor şi scriitorilor. A fost o figură centrală a cercului literar Bloomsbury, din care făcea parte şi scriitoarea Virginia Woolf.

În decada anilor treizeci, ţările occidentale au suferit cea mai gravă criză economică cunoscută până atunci: Marea Recesiune. Marginalismul nu era capacitat să explice acest fenomen. În 1936 J.M. Keynes publica "Teoria Generala a mâinii de lucru, dobânzii şi a banilor", carte care, fără nici o îndoială, a influenţat în forma cea mai profundă modul de viaţă al societăţilor industriale după cel de-al doilea război mondial. Deciziile de economisire le iau indivizii în funcţie de veniturile lor, în timp ce deciziile de investiţii le iau întreprinzătorii în funcţie de aşteptările lor. Nu există nici un motiv pentru care a economisi şi a investi trebuie să coincidă. Când aşteptările întreprinzătorilor sunt favorabile, cantităţile mari de investiţii provoacă o fază expansivă. Când aşteptările nu sunt favorabile contracţia cererii poate provoca o depresiune. Statul poate împiedica căderea cererii crescându-şi propriile cheltuieli.

În timpul celui de-al doilea război mondial Keynes se reîncorporează la Tezaur. În 1944 conduce delegaţia britanică la Conferinţa de la Bretton Woods, unde vor lua naştere Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

În general, în anii 1920 şi 1930 ai secolului XX, atitudinea dată de muncă şi avuţie era într-o profundă schimbare. Capitalismul timpuriu al revoluţiei industriale a pus accentul pe muncă şi chibzuinţă. Era apreciată dedicarea eforturilor oamenilor pentru muncă şi era respins consumul de dragul consumului, inclusiv petrecerea timpului liber, care echivala cu a lenevi. La cotitura veacului oamenii încep să privească munca drept o activitate laică, seculară, ducând la bucuria pe care o vor procura banii obţinuţi din muncă. Înclinaţia spre muncă şi cumpătare este diluată de orientarea spre plăcerile consumului. Prin anii 1920 – vremea „Marelui Gatsby” şi a Charlestonului – mulţi americani vedeau munca drept calea de a obţine plăcerea şi luxul, şi nu drumul trudnic către împărăţia cerurilor. Keynes este economistul care a înţeles şi reflectat în opera sa toate aceste tendinţe.

La vremea morţii sale, în 1946, Keynes era liderul economiştilor nu doar din Anglia, ci din întreaga lume. A fost un teoretician strălucit, dar şi-a valorificat teoria în principal ca ghid pentru politica economică. Astfel, Keynes, poate mai mult decât oricine, este responsabil pentru întoarcerea la ceea ce era cândva cunoscut sub numele de „economie politică ”.

Preview document

Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 1
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 2
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 3
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 4
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 5
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 6
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 7
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 8
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 9
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 10
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 11
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 12
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 13
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 14
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 15
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 16
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 17
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 18
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 19
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 20
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 21
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 22
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 23
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 24
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 25
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 26
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 27
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 28
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 29
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 30
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 31
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 32
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 33
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 34
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 35
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 36
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 37
Gândirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes - Pagina 38

Conținut arhivă zip

  • Gandirea Economica Contemporana a lui John Maynaral Keynes.doc

Alții au mai descărcat și

Neoclasicismul și Keynesianismul Monetar

INTRODUCERE “Toate economiile moderne sunt economii monetare” (Jean Marchal şi Jacques Lecaillon). Pornind de la aceastã afirmaţie peremptorie...

Contribuția Scolii Neoclasice în Gândirea Economică

INTRODUCERE Prin cercetare, oamenii urmaresc sa-si sporeasca eficienta activitatilor desfasurate, sa se integreze tot mai benefic în mediul...

Contribuția lui Adam Smith la Dezvoltarea Liberalismului Economic

Liberalismul clasic Pe măsură ce economia de piaţă s-a dezvoltat pe întreg parcursul sec. XVII, deficienţele doctrinei şi politicii economice...

Metodologia gândirii economice marxiste

1. Introducere Marxismul, sau Socialismul ştiinţific, este denumirea dată sistemului de idei elaborat iniţial de Karl Marx (1818-1883) şi...

Problemele Structurale ale Economiei Românești

Introducere Europa ultimului deceniu al secolului trecut, cu transformarile ei politice, sociale si economice tulburatoare constituie un prilej...

Tendințe în Starea de Competitivitate a Economiei României

Introducere Competitivitatea unei naţiuni reprezintă capacitatea unei naţiuni de a crea şi menţine, prin politici adecvate, un mediu care să...

Industrializarea Romaniei

Geografia economica analizeaza productia materiala mai ales sub aspectul dezvoltarii ei in profil teritorial, tinand seama de conditiile istorice...

Filosofia Economică Liberală la Friedrich von Hayek

I. INTRODUCERE Școala austriacă contemporană, numită deseori ultraliberală sau cea de a doua scoală austriacă, este într-un fel mostenitoarea...

Te-ar putea interesa și

Doctrine Economice - Prezentare Generala

I.INTRODUCERE IN STUDIUL DOCTRINELOR ECONOMICE LIMBAJUL ECONOMIC SI IMPORTANTA SA In ansamblul sau, societatea se prezinta ca un sistem...

Doctrine Economice

I.LIMBAJUL ECONOMIC SI IMPORTANTA SA În ansamblul sau, societatea se prezinta ca un sistem social-global, structurat la în subsisteme sociale cu...

Doctrine Economice

I.LIMBAJUL ECONOMIC SI IMPORTANTA SA În ansamblul sau, societatea se prezinta ca un sistem social-global, structurat la în subsisteme sociale cu...

Doctrine Economice

29 EVOLUTIA LIBERALISMULUI CLASIC ECONOMIC 1. CONTRIBUTIA LUI DAVID RICARDO (1772 – 1823) LA EVOLUTIA LIBERALISMULUI CLASIC ECONOMIC Ca si A....

Ai nevoie de altceva?