Germania

1. Prezentare generală

Poziţie geografică

Germania este situată în Europa Central-Nordică, fiind învecinată cu Marea Nordică, Danemarca, Marea Baltică, Cehia, Austria, Elveţia, Franţa, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. Suprafaţa Germaniei este de 357.021 km².

Clima este temperat oceanică şi de tranziţie în nord de-a lungul ţărmului Mării Baltice. Pe coastă iernile sunt mai blânde (-10C în ianuarie) şi verile relativ răcoroase (220C în iulie), dar spre vest verile sunt mai călduroase şi iernile mai reci. Precipitaţiile medii anuale însumează 585 mm”/an, fiind mai scăzute în câmpie (cca 500 mm/an) şi mai ridicate în zona montană unde depăşesc 1000 mm/an.

Mediul demografic

Se întinde pe o suprafaţă de 357.021 km², iar mărimea populaţiei este de 82,3 milioane de locuitori ( locul I în Europa, fără Federaţia Rusă)(2006).

În anul 2006 populaţia Germaniei a fost de 82.367 mii locuitori, în scădere cu 97 mii locuitori faţă de anul 2005 când au fost înregistraţi 82.464 mii locuitori. Pentru anul 2010, se estimează că populaţia Germaniei va fi de circa 82,2 milioane locuitori, în 2020 de 80,8 milioane, iar pentru anul 2050, prognozele indică scăderea populaţiei la 69,7 milioane locuitori. Densitatea populaţiei este de 230,6 locuitori/km², aceasta fiind distribuită astfel: 88% urban, 12% rural. Exceptând oraşele-land Berlin, Hamburg şi Bremen, landul Renania de Nord-Westfalia are cea mai mare densitate a populaţiei: circa 530 locuitori/km.p. Cea mai mică densitate a populaţiei, de circa 74 locuitori/km², o are landul Mecklenburg-Vorpommern, land cu un caracter predominant agricol.

Natalitatea este de 11,2 0/00, mortalitatea de 11,5 0/00. Germanii sunt în proporţie de 93 %, iar străini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi, austrieci, spanioli), 7 %.

Principalele culte în Germania sunt: protestantismul (34%), catolicism (34%), musulmani (3,7%), alte culte (28,3%).

Are un potenţial ridicat de resurse şi un sector industrial şi de servicii foarte bine dezvoltat.

Dar cea mai importantă resursă a sa rămâne capitalul uman. Cultura, civilizaţia şi educaţia de care dau dovadă germanii sunt atuuri principale în aprecierea optimistă asupra viitorului acestei ţări. Conjuncturile nefavorabile pot fi depăşite cu uşurinţă dacă, pe lângă instituţii solide, economie de piaţă şi democraţie, există şi acest element uman de calitate.

Oraşe: Berlin (capitala constituţională a ţării ), Hamburg (este principalul port german), Munchen, Koln, Frankfurt am Main, Essen, Dortmund, Stuttgard, Duisburg.

Sistemul politic administrativ

Germania este un stat democratic federal şi social, împărţit în 16 state federale, ceea ce nu poate fi subiect de reformă constituţională, aceasta fiind numită garanţia veşnică a federalismului german. Cele 16 land-uri variază considerabil ca suprafaţă, populaţie, putere economică şi structură, fiecare având propria sa constituţie, parlament şi guvern. Ele au acelaşi statut legal şi ocupă acelaşi loc în cadrul sistemului politic federal, împărtăşind, de asemenea, aceleaşi competenţe. Caracterul federal al sistemului politic german este o caracteristică fundamentală a acestuia. Cea mai mare autoritate de stat este exercitată de către guvernul federal.

Statutul Germaniei este de republică parlamentară, stat federal, potrivit Legii Fundamentale din 23.05.1949, devenită Constituţie a celor două Germanii unificate la 03.10.1990. Activitatea legislativă este exercitată de un parlament bicameral, compus din Bundesrat şi Bundestag, iar cea executivă de guvernul federal numit de Bundestang după alegerile legislative.

Din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală. Forma de guvernământ este parlamentară în care şeful guvernului este ales de către parlament şi confirmat de către preşedintele statului .

Cancelarul este ales cu majoritate absolută de către Bundestag pe o perioadă de 4 ani, şi are dreptul de a numi şi elibera din funcţie pe miniştri. Deţine aşa-numita Richtlinienkompetenz, prin care formulează în linii mari sarcinile fiecărui ministru. Membrii parlamentului sunt aleşi la fiecare patru ani printr-un vot proporţional personalizat. La acest sistem de vot, alegătorii dispun de 2 voturi, care pot fi date şi la partide diferite. Cu primul vot se hotărăşte după, sistemul majoritar, care anume candidat să reprezinte circumscripţia electorală respectivă în Bundestag (candidat ales direct), iar cu al doilea vot se alege, după un sistem proporţional, partidul dorit în Bundestag. Candidaţii aleşi direct capătă un loc în Bundestag, chiar în cazul când partidul lor obţine mai puţine locuri în Bundestag.