Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență

CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE DESPRE AUDITUL PERFORMANȚEI

1.1. Definiția și importanța auditului performanței

Pe plan internațional, nu există o denumire unitară privind conceptul de auditul performanței. Termenul „auditul performanței” este utilizat în variante diferite de către organizațiile internaționale.

Auditul performanței este sinonim cu sintagma „valoare pentru bani” și cu „auditul managementului”, conform terminologiei emise de Secretariatul Congresului al - XIV - lea al INTOSAI (Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit).

Auditul performanței este definit ca „o examinare obiectivă și sistematică a realității pentru evaluarea performanței unei organizații guvernamentale, program sau activitate, în scopul de a obține informații referitoare la utilizarea fondurilor publice și facilitarea luării deciziilor de către manageri în legătură cu supravegherea și inițierea măsurilor corective care se impun”.

Standardele internaționale de audit INTOSAI definesc conceptul ca fiind „un audit al economicității, eficienței și eficacității cu care entitatea auditată își utilizează resursele pentru îndeplinirea responsabilităților sale”.

Aceste sandarde stipulează că auditul performanței constă în examinarea economicității, eficienței și eficacității (cei „3E”), astfel:

- auditul economicității privind gestionarea activităților administrative ale entităților publice, în conformitate cu principiile și practicile unui management performant;

- auditul eficienței utilizării resurselor financiare, umane și de altă natură, inclusiv examinarea sistemelor informaționale și reglementărilor privind măsurarea și monitorizarea evoluției indicatorilor performanței, precum și examinarea procedurilor utilizate de către entitățile auditate pentru diminuarea riscurilor și remedierea deficiențelor identificate;

- auditul eficacității referitor la îndeplinirea obiectivelor de către entitățile auditate, precum și auditul impactului efectiv al activităților entităților, comparat cu impactul proiectat.

Prin examinarea economicității, eficienței și eficacității unor programe sau activități realizate de entitățile publice se stabilește „în ce măsură banii publici au fost bine cheltuiți.”

Domeniile cel mai frecvent abordate în auditul performanței sunt:

- examinarea performanței folosirii activelor fixe, care se realizează prin examinarea:

- achiziției activelor fixe;

- lucrărilor pentru realizarea sau întreținerea unor construcții sau căi de comunicație;

- cheltuielilor cu personalul ce activează în domeniul public,

- organizării entităților publice.

- examinarea nivelului de îndeplinire a scopurilor, pentru a evalua:

- gradul de îndeplinire a obiectivelor programelor și activităților finanțate din fonduri publice;

- rezultatele inițierii și aplicării unor măsuri cu caracter legislativ,

Tot în cadrul auditului performanței se examinează dacă au fost întreprinse măsurile corective necesare și se evaluează acele acțiuni ale managementului care au un impact semnificativ asupra economicității, eficienței și eficacității programului activității entității. Astfel, în cadrul auditului performanței se realizează:

- examinarea sistemului de control intern al entității auditate;

- evaluarea deciziei prin care s-a ales varianta optimă pentru derularea unui program sau a unei activități;

- analizarea modului de administrare a unui program sau a unei activități și evaluarea sistemului de măsurare a performanței.

Auditul performanței se recomandă a se efectua și în cazul existenței unor suspiciuni cu privire la economicitatea, eficiența și eficacitatea cu care a fost derulat un program, proiect sau o activitate.

Deși auditul performanței nu presupune examinarea sistemului financiar - contabil, respectiv a situațiilor financiare ale entităților auditate și nici verificarea conformității cu legile și reglementările în vigoare, se pot efectua și astfel de verificări, dacă este cazul.