Gestiunea financiară a Primăriei Municipiului Iași

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PRIMĂRIEI ORAŞULUI IAŞI

1.1 Interpretări şi semnificaţii cu privire la noţiunea de instituţie publică

Studiul de caz de faţă s-a efectuat la instituţia publică Primăria Municipiului Iaşi. Aceasta este organizată şi funcţionează pe principiile unei instituţii publice. Ca atare, este necesară definirea noţiunii de instituţie publică.

O primă modalitate de definire a instituţiilor publice o prezintă Legea finanţelor publice conform căreia: „Instituţiile publice, în înţelesul prezentei legi, cuprind Preşedinţia României, Guvernul, ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi instituţiile de stat de subordonare centrală sau locală, indiferent de modul de finanţare al activităţii acestora”.

Conform acestei definiţii, din punctul de vedere al finanţelor publice, sunt instituţii publice cele care îndeplinesc următoarele condiţii:

1. Sunt instituţii de drept ale statului, care desfăşoară activitate politică sau executivă, reprezentând puterea şi administraţia de stat în societate.

2. Sunt instituţii care compun, la nivel central sau local, aparatul puterii şi al administraţiei de stat.

3. Sunt instituţii de stat care îşi desfăşoară activitatea în strânsă legătură cu bugetul public privind resursele financiare constituite în cadrul acestuia, la nivel central, local sau prin fonduri speciale, pentru acoperirea cheltuielilor, pe destinaţii specifice stabilite prin clasificaţia bugetară.

O altă modalitate de a defini instituţiile publice este aceea legată de caracteristicile bunurilor produse de către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora către beneficiari.

Din acest punct de vedere, se poate spune că instituţiile publice produc bunuri publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit (preţul este zero), urmărind satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor.

Bunurile publice corespund în mod direct cerinţelor stării de optim social.

Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii publice. De aceea, fiind legate din punct de vedere financiar de bugetul public, instituţiile publice sunt organizate după principiul „nonprofit”.

Pentru producerea de bunuri în afara celor care definesc obiectul de activitate şi pentru care primesc finanţare bugetară, instituţiile respective pot stabili preţuri, tarife, deci încasează venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar care nu conduc la obţinerea de profit. Cu alte cuvinte, o instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă obţine, acesta trebuie cheltuit în scopuri investiţionale în fiecare an financiar.

Domeniile în care funcţionează instituţiile de stat producătoare de bunuri publice, a căror sferă este delimitată de dependenţa acesteia de bugetul public, sunt, aşa cum rezultă din legile bugetare, următoarele:

1. Acţiunile social-culturale, care devin preponderente, prin importanţa lor dată de semnificaţie, prin instituţiile mijlocitoare sau producătoare ale acestei acţiuni, prin gradul de modernizare al lor, prin eficienţa şi calitatea acţiunilor finanţate. Principalele categorii de acţiuni (şi de instituţii) sunt:

• acţiuni de învăţământ;

• acţiuni în domeniul sănătăţii;

• acţiuni în domeniul asistenţei sociale;

• acţiuni sportive şi de tineret;

• acordarea de alocaţii, ajutoare pentru copii;

• pensiile, ajutoarele şi indemnizaţiile acordate de la bugetul de stat;

• pensiile, ajutoarele şi indemnizaţiile acordate prin sistemul asigurărilor sociale;

• ajutoarele de şomaj şi alte acţiuni legate de problema şomajului.

2.Apărare naţională, prin unităţile militare, subordonate Ministerului Apărării Naţionale, precum şi unităţile de învăţământ specializate (nivel mediu şi universitar). Acţiunile cuprind şi participarea armatei române la Programul de Parteneriat pentru Pace.

3. Acţiuni privind ordinea publică, prin unităţile de poliţie, pompieri şi jandarmi, Serviciul român de informaţii.

4.Acţiuni desfăşurate de către autorităţile publice: Preşedenţia, Senatul, Camera Deputaţilor, Guvernul, ministerele şi alte organe centrale ale administraţiei de stat centrale şi la nivel central, consiliile locale, primăriile, prefecturile, organe ale administraţiei de stat pe plan local, autorităţile judecătoreşti, Curtea de Conturi, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenţei şi altele.

5. Acţiuni economice desfăşurate prin instituţiile specializate în cercetare ştiinţifică, unităţi de cercetare pentru descoperiri de zăcăminte noi, instituţii de protecţie a mediului, de gospodărire a apelor. Unele acţiuni se realizează direct sub forma transferului de sume ca subvenţii sau finanţarea investiţiilor la nivelul întreprinderilor cu obiect de activitate distinct, de la bugetul statului.

1.2. Scurt istoric

Documentul care atestă înfiinţarea Primăriei municipiului Iaşi este Legea comunală din 1864, votată de Adunarea generală a României (Parlamentul) în ziua de 9 martie 1864 şi promulgată sub nr. 394 de către Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, un nou capitol se deschidea în istoria administraţiei comunale moderne prin înfiinţarea Primăriei.