Gestiunea și analiza riscului de țară

Accentul acestei analize cade pe riscul de ţară, componentă de bază a riscului general în afacerile internaţionale. Pentru reuşita în afaceri, orice firmă trebuie să găsească modalităţi adecvate de management al acestuia. Gestionarea corectă a riscului duce la minimizarea pierderilor potenţiale şi la găsirea de noi oportunităţi pe pieţele internaţionale.

1.Concepte referitoare la riscul de tara

1.1 Definitie

Riscul de tara este un concept relativ nou in gandirea economica, intrat in atentia cercetatorilor abia in anii ‘70. Termenul nu se bucura nici in prezent de o abordare metodologica unitara, in jurul sau existand inca numeroase confuzii conceptuale.

In sens larg, riscul de tara exprima probabilitatea pierderilor financiare in afacerile internationale, pierderi generate de unele evenimente macroeconomice si / sau politice din tara analizata.

Riscul de tara in sens restrans, masoara abilitatea unei tari de a furniza companiilor private rezidente sau nerezidente precum si entitatilor guvernamentale valuta necesara derularii activitatii acestora. Aceasta abilitate se refera pe de o parte la convertibilitatea monedei nationale intr-o alta moneda si pe de alta parte are in vedere riscul de transfer de profituri si plati in afara (aferente unor credite externe sau contracte comerciale).

Riscul de tara afecteaza o mare varietate de tranzactii si active, ce includ imprumuturi externe, operatiuni in valuta, platile internationale, creditele de export, plati de dividende sau repatrieri de capital catre investitorii straini. Riscul de tara se refera numai la activele reale sau financiare ale unei companii localizate pe o piata straina si niciodata nu afecteaza pasivele acestei companii. Riscurile asociate unui imprumut extern sunt riscul de tara, riscul de transfer, riscul politic si riscul suveran. Riscul suveran are in vedere creditele guvernamentale externe sau cele garantate guvernamental. Riscul suveran se refera atat la lipsa de vointa in indeplinirea obligatiilor asumate de un guvern fata de o institutie financiara externa (repudierea datoriei externe) cat si la incapacitatea de indeplinire a acestora (caz in care se solicita renegocierea sau reesalonarea datoriei externe si a serviciului aferent acestuia).

Riscul suveran exprima probabilitatea ca un stat suveran, la un anumit moment, sa nu poata sau sa nu doreasca sa-si onoreze angajamentele externe, din cauze aflate sub controlul autoritatilor statale. Riscul suveran depinde de performantele economice si de schimbarile de tara. Spre deosebire de imprumuturile acordate guvernelor, creditele acordate institutiilor financiare sau agentilor economici (care sunt garantate de guvern) cunosc si implica trei niveluri de risc:

a. nivelul microeconomic care priveste gradul de incredere si valabilitatea comerciala a firmei;

b. nivelul mediu: riscul legat de ramura;

c. nivelul de tara ce priveste in mod curent riscul de transfer.

Astfel, riscul de transfer exprima posibilitatea ca si in conditia in care proiectul (finantat din imprumuturi externe) ar genera fluxuri banesti in moneda locala acoperitoare pentru stingerea obligatiilor, guvernul sa nu aiba mijloacele valutare pentru a efectua schimbul valutar in vederea rambursarii datoriei fatta de creditorul extern.

Evenimentele care, de regula, influenteaza riscul de tara sunt de natura:

- politica: razboi, ocupatie militara straina, revolte cu substrat ideologic,dezordine care are la origine revendicari teritoriale, conflicte de interese legate de polarizarea politica regionala;

- sociala: razboi civil, revolte si dezordini provocate de diferente etnice, sindicalism militant, divizari religioase, contradictii intre anumite clase sociale;

- economica: diminuarea cresterii PIB timp indelungat, cresterea ratei inflatiei, deprecierea considerabila a monedei nationale, scaderea accentuata à incasarilor din export, cresteri bruste ale importurilor de produse alimentare din export, cresteri bruste ale importurilor de produse alimentare si petrol, criza economica actuala, modificari majore ale politicii economice (exemplu:reducerea barierelor comerciale sau modificarea pretului energiei)etc.

Nu trebuie neglijate evenimentele care se afla partial sub influenta guvernului (exemplu: falimentele bancare cauzate de conducerea gresita a economiei de catre guvern, catastrofele naturale care se manifesta cu o anumita periodicitate chiar daca guvernul ia masuri pentru limitarea daunelor).

In abordarea riscului de tara se au in vedere cel putin urmatoarele considerente:

- natura riscului (imprumut sau investitie directa);

- termenul de expunere la risc ( scurt, mediu, lung);

- tipul debitorului (agent economic cu capital majoritar de stat sau privat);

- evenimentele care port genera risc (politice, sociale, economice);

- probabilitatea de realizare a evenimentelor mentionate;

- evaluarea si prognozarea riscului;

- cai de evitare si diminuare a riscului.

Firesc, se pune intrebarea care este scopul evaluarii si analizei riscului de tara.

Se considera ca in practica evaluarea si analiza riscului de tara este deosebit de utila in fundamentarea deciziilor pe care le iau in sfera investitionala corporatiile transnationale sau alti generatori de investitii straine.

1.2 Componentele riscului de tara sunt:

• riscul politic reprezinta probabilitatea ca un stat suveran sa nu isi onoreze angajamentele ce decurg din imprumuturile internationale din motive politice. Acestea imbraca forme variate, cum ar fi:razboaie, ocupatii militare straine, lovituri de stat, etc.

• riscul social reprezinta expunerea la pierderi in tranzactiile internationale cauzate de evenimente sociale (revolte, divizari religioase,sindicalism militant etc.)

• riscul economic reprezinta expunerea la pierderi in tranzactiile internationale cauzate de evenimente economice (exemplu: reducerea incasarilor din export, cresterea brusca a importurilor, restrictii de ordin valutar etc.)

International Country Risk Guide grupeaza componentele riscului de tara in trei categorii: politic, economic si financiar. Pe baza acestor categorii de risc se determina rating-ul riscului compozit (agregat) pentru tara in discutie.