Ghidul învestitorului

Cap. I. Notiuni generale

Economiile si investitiile joaca un rol deosebit de important atat la nivel macroeconomic, cat si la nivelul fiecarei persoane sau firme in parte. Exista un ansamblu de factori care influenteaza deciziile fiecarei persoane sau agent economic de a renunta la un castig sau avantaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile in prezent) in favoarea unui avantaj viitor (determinat de economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate in viitor), insa procesele de economisire sunt prezente intr-o masura mai mare sau mai mica la nivelul fiecarei persoane fizice sau juridice. Aceste procese de economisire au un rol important si la nivelul intregii economii nationale. Astfel, sumele depuse la bancile comerciale de catre persoane fizice sau juridice sunt folosite pentru acordarea de credite altor persoane fizice si juridice, finantand astfel investitii in diverse sectoare economice si contribuind la dezvoltarea economiei in ansamblul sau.

Prin economisire se urmãreste crearea unor rezerve de bani care sã fie pãstrate în conditii de risc cât mai mic, dacã se poate chiar inexistent. Prin procesul de economisire practic se acumuleazã un capital bãnesc care este prezervat în conditii de sigurantã maxima pentru a fi utilizat ulterior, fie pentru realizarea unor obiective personale pe termen mediu si lung (achizitia unei case, a unui automobil, unui computer performant, plata unor taxe de scolarizare, finantarea unei vacante sau a unei cãlãtorii etc), fie pentru a face fatã unor evenimente neprevãzute: o cheltuialã imediatã neprogramatã, fie chiar pentru a investi ulterior. Cele mai potrivite instrumente pentru plasarea banilor economisiti sunt cele cu lichiditate ridicatã si risc scãzut. Bineînteles în aceste conditii randamentul obtinut va fi destul de redus.

A economisi si a investi sunt douã lucruri fundamental diferite.

Diferentele se referã în primul rând la:

- obiectivul avut în vedere: acumularea de capital în cazul procesului de economisire,

iar în cazul investitiilor, obtinerea de profit;

- riscul asumat: aproape zero când vorbim despre economii, dar în mod cert existent în

cazul investitiilor;

- randamentul posibil a fi obtinut: destul de redus (dar obligatoriu peste rata inflatiei)

pentru sumele economisite si mult mai mare în cazul investitiilor.

Orice persoanã care îsi propune sã-si îmbunãtãteascã gradul de independentã financiarã, “sã stea pe picioarele ei” cum se spune în popor, trebuie sã economiseascã bani astfel încât sã poatã face fatã unei situatii neprevãzute dar si sã investeascã pentru a obtine un câstig suplimentar care, adãugat la veniturile curente(salariale sau de orice altã naturã), sã îi permitã sã aibã o viatã mai bunã.

Clasificarea variantelor de economisire disponibile in tara noastra:

- sume detinute in moneda nationala (lei);

- sume detinute in valute convertibile;

- certificate de depozit, depozite sau sume detinute la banci comerciale;

- titluri de stat (certificate de trezeorerie, obligatiuni);

- titluri de participare la fonduri de investitii;

- actiuni si obligatiuni ale societatilor publice, cotate la bursa de valori;

- investitii pe piete la termen (contracte futures si options);

- alte modalitati de investire.

In cadrul ultimului punct (alte modalitati de investire) ne referim la urmatoarele posibilitati:

- polite de asigurare (asigurari de viata) si alte instrumente ale societatilor de asigurari;

- investitii directe in societati necotate;

- investitii imobiliare

- plasamente alternative (aur, antichitati, opere de arta).

Investitiile se pot clasifica si dupa modul de implicare a investitorului in luarea deciziei

investitionale:

- investitii directe, in care investitorul hotaraste in mod direct in ce instrumente (sau active)

isi investeste disponibilitatile (ce tipuri de actiuni si obligatiuni cumpara, la ce banci

constituie depozite, etc);

- investitii administrate, prin care se atrag sume de bani de la mai multi investitori, iar

strategia de plasare a acestor sume este elaborata de specialisti ai pietelor financiare (ca in

cazul fondurilor de investitii)

Cap. II. Piata de capital din Romania si institutiile sale

2.1 Piata de capital

si Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare (CNVM) ca autoritate de reglementare si supervizare a pietei de capital.

Dupã o pauzã de jumãtate de secol, Bursa de Valori Bucuresti a fost reînfiintatã în anul 1995, primele

tranzactii fiind derulate în luna noiembrie. În anul urmãtor, 1996, a fost înfiintatã a doua piatã de tranzactionare a

actiunilor din România, RASDAQ, constituitã dupã modelul pietei NASDAQ din Statele Unite ale Americii.

Începutul pietei de capital în tara noastrã a fost legat de Programul de Privatizare în Masã (PPM), prin care s-a realizat privatizarea a peste 5.000 de companii detinute de stat prin distribuirea în mod gratuit a unei pãrti a capitalului acestora cãtre toti cetãtenii României în vârstã de peste 18 ani. Procesul de privatizare s-a continuat prin vânzarea actiunilor rãmase în proprietatea statului cãtre investitori strategici si financiari, români si strãini.

Piata RASDAQ a fost constituitã pentru a asigura cadrul de tranzactionare a actiunilor firmelor privatizate. Astfel, s-a acordat posibilitatea de vânzare detinãtorilor individuali, posesori ai certificatelor de actionar emise în urma privatizãrii, si posibilitatea de cumpãrare investitorilor interesati de plasamente pe piata de capital sau de preluare a controlului asupra unora dintre companiile listate. Bursa de Valori Bucuresti a fost creatã ca o piatã care sã reuneascã elita firmelor listate si tranzactionate din tara noastrã, selectate pe baza unor criterii riguroase de performantã si eficientã.

În anul 2000 a început derularea ofertelor publice de obligatiuni încheiate cu succes în România, iar în anul urmãtor au avut loc primele tranzactii cu obligatiuni la bursa de valori.

Segmentul obligatiunilor municipale a cunoscut o dezvoltare acceleratã din punct de vedere al numãrului emitentilor si valorii emisiunilor. Emisiunile de obligatiuni municipale au fost însotite de emisiuni de obligatiuni corporative apartinând în general bãncilor si altor societãti financiare. În 2005 s-au derulat si primele tranzactii cu drepturi de preferintã aferente unor majorãri de capital social.

În anul 2005 s-a finalizat procesul de fuziune al celor douã piete de tranzactionare din tara noastrã, Rasdaq si Bursa de Valori, entitatea rezultatã (pãstrând numele si mecanismele Bursei de Valori) prezentându-se ca o piatã solidã si puternicã în peisajul pietelor de capital din Europa Centralã si de Est, cu aspiratii la un loc fruntas în rândul acestora din punct de vedere al principalilor indicatori.

În perspectivã, piata de capital din tara noastrã se va dezvolta în continuare prin listarea unor emitenti puternici, atât din sectorul de stat, cât si din cel privat, si prin introducerea de instrumente si mecanisme noi.