Globalizarea întreprinderii SC Textop SRL

Introducere

Textilele reprezentau pentru Romania, in perioada comunista, materia prima pentru multe sectiuni ale industriei. Romania nu numai ca producea pentru piata interna, ci era si o mare exportatoare de astfel de produse, numarandu-se printre primele cinci state din lume care ofereau calitate si pret avantajos.

Dupa anul 1989, situatia s-a schimbat. Produsele de cailtate de odata au fost inlocuite cu produsele sintetice, de proasta calitate, piata fiind invadata de lucrurile importate de la chinezi. Multe persoane au fost dezamagite si si-au reorientat atentia catre alte produse, insa, de data aceasta, produse apartinand unor firme straine.

Vazand problema cu care se confrunta piata textilelor din Romania, marile branduri straine au invadat mass-media cu reclame atractive si produse de cailtate, obtinand cifre de afaceri uriase pe seama acestei posibilitati. Invadarea a reprezentat un intreg declin pentru piata romaneasca, intrucat mana de lucru nu a mai fost asa de bine platita, produsele romanesti nu au mai fost cerute pe piata nationala, totul s-a transformat intr-un intreg cosmar pentru intreaga industrie textila.

Odata cu privatizarea, oamenii au incercat din nou sa castige bani din aceasta activitate, obtinand produse eficiente. Pretul pentru mana de lucru scazuse, produsele tehnologice la fel, nimic nu mai statea in calea dezvoltarii unei astfel de afaceri. De aceea globalizarea a fost un proces care a intervenit in dezvoltarea acestei industrii. Pentru inceput, produsele romanesti nu erau acceptate pe piata nationala si producatorii straini realizau contracte cu producatorii romani. Principalul avantaj era acela ca obtineau forta de munca la un pret foarte mic in comparatie cu tarile vestice si, mai mult decat atat, aveau si piata de desfacere in Romania.

De curand, intreprinderile romanesti au hotarat sa se integreze procesului de internationalizare, intrucat castigurile ar fi mai mari, avantajele mai multe, iar continuitatea unor venituri ar fi sigura, acestea din urma nu ar mai inregistra fluctuatiile pe care le inregistrau anterior pe piata autohtona.

Capitolul 1 – Ce este globalizarea?

Acum cateva decenii a inceput sa circule ideea despre "statul mondial" surprinzand cu acea expresie esenta fenomenului din zilele noastre: tehnologii ale informatiei care ne pun mai iute si mai dens in legatura unii cu altii; comprimarea distantelor prin noi tehnologii; inter-conectarea si cresterea dependentelor reciproce; integrarea pietelor financiare si comerciale; internationalizarea crescanda a productiei; aparitia unor probleme planetare, care necesita abordari globale; dezvoltarea de identitati transnationale, etc. Trebuie sa intelegem, ca globalizarea isi are radacinile inca din timpul marilor colonii imperiale, cand europenii si-au pus amprenta asupra unor teritorii, cu care interactionasera prea putin in trecut. Globalizarea este vazuta in general ca un fenomen negativ prin care un popor sau o anume civilizatie se impune, si valorile sale sunt asimilate de un alt popor sau o alta civilizatie, in dauna valorilor culturale si morale pe care acesta le poseda. Astfel inceputurile globalizarii sunt cautate mult mai devreme, atunci cand aceasta a devenit un fenomen accelerat, si sunt identificate in istoria recenta si politica actuala.

Globalizarea relatiilor sociale ar trebui sa fie inteleasa in primul rand ca o reordonare a timpului si distantei in viata sociala. Viata noastra este influentata din ce in ce mai mult de evenimente ce se petrec departe de contextul social in care ne desfasuram activitatile cotidiene. Chiar daca astazi cunoaste o dezvoltare rapida, globalizarea nu este in nici un caz o noutate, ea datand din perioada in care influenta vestului a inceput sa se extinda in lume in urma cu doua-trei secole. Globalizarea relatiilor sociale a fost de la inceput asociata cu inegalitatile dintre diferite regiuni ale lumii, in acest sens de o importanta deosebita fiind procesul prin care au fost create societatile Lumii a treia. In zilele noastre, in competitia pentru stapanirea de teritorii si pentru posedarea si exploatarea materiilor prime si a fortei de lucru ieftine, se poarta o noua lupta si anume aceea pentru stapanirea informatiilor. Se deschide astfel un nou camp pentru strategiile industriale si comerciale dar si pentru cele militare si politice. Astfel, se risca aparitia problemei raporturilor dintre instantele economice si cele statale, in ultimele decenii aceste instante economice au fost in stare sa puna in pericol stabilitatea celor statale, datorita formelor noi de circulatie a capitalurilor carora li s-a dat numele generic de corporatii multinationale. Aceste forme fac ca deciziile referitoare la investitii sa scape, cel putin in parte, controlului statelor-natiuni.