Globalizarea și impactul asupra vieții economice

Introducere

Globalizarea, pe lângă faptul că este discutată şi tratată sub diferite forme din prisma tuturor treptelor societăţii în care trăim, reprezintă un fenomen inevitabil. Nu suntem noi ( nici ca indivizi luaţi în parte şi nici ca popor sau naţiune ) în măsură să decidem sau să alegem dacă vrem globalizare, dacă o acceptăm sau nu. Astăzi globalizarea există pur şi simplu, iar noi suntem oarecum predestinaţi să trăim sub semnul acesteia. Ce este sau ce înseamnă în mod concret acest fenomen pe care îl numim globalizare este greu de spus într-o singură definiţie. În mare, putem spune că globalizarea este “ un sistem nou, foarte bine uns şi interconectat” prin care lumea a devenit “ un singur fluviu “ ( Thomas Friedman, Lexus şi măslinul, p16, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2001).

Nimic din ceea ce se petrece astăzi în societatea noastră nu rămâne neatins de complexitatea acestui proces. Aşadar globalizarea a devenit un simbol al vremurilor în care trăim, care prezintă atât avantaje cât şi dezanvantaje pentru ţările deja implicate şi pentru cele care urmează să fie înghiţite de acest val.

Alegerea temei a fost influentata de actualitatea fenomenului precum si de problemele implicate de inglobarea voluntara sau nevoluntara a tuturor statelor lumii in procesul de globalizare. De asemenea, impactul asupra Romaniei este unul de proportii, aceasta nefiind inca suficient de dezvoltata pentru a tine pasul cu marile puteri ale lumii, fapt pentru care tara noastra este nevoita sa infrunte dificultati si probleme pentru a se mentine la suprafata.

Lucrarea este compusa din: introducere, 5 capitole, concluzii, anexe si bibliografie.

Capitolul 1: “ Definirea conceptuala a procesului de globalizare “, realizeaza o definire a procesului pe pl;an global din prisma parerilor mai multor economisti, precum si o incursiune in istoria procesului si prezentarea pe scurt a factorilor acestuia.

Capitolul 2: “ Globalizarea comertului international “ prezinta evolutia schimburilor comeciale internationale incepand cu secolul XX pana in prezent si analizeaza gradul de deschidere al pietelor precum si relatia dintre globalizare si principala intitutie a comertului international OMC.

In cel de-al treilea capitol intitulat: “ Globalizarea investitiilor straine directe” am incercat o analiza a evolutiei investitiilor straine directe pe plan mondial inca din anii ’80 precum si o prezentare a societatilor transnationale internationale ca principala sursa a fluxurior de investitii, precum si legatura dintre globalizare si aceste societati, si cea dintre globalizare si investitii.

Capitolul 4: “ Globalizarea pietelor financiare internationale” prezinta piata financiara ca o componenta a procesului de globalizare si analizeaza tendintele privind globalizarea sistemului bancar. De asemenea tot in capitolul 4 am realizat o analiza a crizelor mondiale ( criza din anii ’30 si cea actuala ) si totodata am incercat o prezentare a FMI in contextul globalizarii financiare.

Ultimul capitol, studiul de caz: “ Globalizarea in Romania” reprezinta o analiza a impactului fenomenului de globalizare asupra comertului, investitiilor si pietei financiare din tara noastra.

Noutatea pe care o aduce lucrarea consta in:

- Definirea completa si complexa a procesului de globalizare precum si a factorilor si implicatiilor acesteia din punct de vedere economic;

- Evaluarea impactului globalizarii asupra comertului exterior al lumii in ultimele decenii;

- Impactul globalizarii asupra evolutiei investitiilor straine directe pe plan mondial;

- Analiza influentei globalizarii in ceea ce priveste piata financiara globala;

- Analiza influentei globalizarii asupra Romaniei din punctul de vedere al comertului exterior, al investitiilor straine directe, precum si al pietei financiare.

Cap.1. Definirea conceptuala a procesului de globalizare

1.1. Globalizare – concept

Au existat numeroase încercări de definire a globalizării, astfel că în literatura de specialitate în ultimii 10-15 ani au fost publicate mii de cărţi şi de studii în care diferiţi autori încercau să dea o definite cât mai originală şi mai cuprinzătoare fenomenului. Cele mai multe definiţii încearcă o abordare economică a conceptului, şi-l prezintă sub forma unei creşteri a interdepemdentelor dintre statele lumii, încurajând transferal de noi informaţii , de competenţe şi tehnologii şi amplificând resursele financiare disponibile pentru investiţii.

Termenul de “globalizare” a apărut pentru prima dată în Merriam Webster Dictionary în 1961 Termenul este folosit sub formă de “globalizare” în literature anglo-saxonă (globalization în SUA, globalization în Marea Britanie), în timp ce în literature franceza sub formă de mondializare (mondialisation). Totuşi, în ciuda acestui fapt, trebuie să precizez că nu există deosebire între sensurile cele două cuvinte ci doar în ceea ce priveşte forma lor, deoarece latinescul globus are aceaşi semnificaţie ca şi termenul francez monde´.