Cuprins
I. Introducere 3
1. Convergența nominală 3
2. Convergența juridică 4
3. Convergența reală 4
II. Analiza comparativă a criteriilor de convergență 6
2.1 Analiza comparativă a criteriilor de convergență nominală în România și Polonia 6
2.2 Analiză comparativă a criteriiolr de convergență juridice în România și Polonia 10
2.3 Analiză comparativă a criteriiolr de convergență reală în România și Polonia 10
III. Concluzii 12
IV. BIBLIOGRAFIE 13
Extras din document
Gradul de îndeplinire a criteriilor de convergență de către România și Polonia
I. Introducere
În aceast proiect vă vom prezenta un studiu comparativ între România și Polonia, în ceea ce privește criteriile de convergență nominale și reale pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda unică euro.
România, și-a propus să treacă la moneda euro până la sfârsitul lui 2014, dar din păcate termenul stabilit a trecut și momentan nu mai are un termen stabilit. Pentru a trece în zona euro aceasta trebuie să îndeplinească cele 5 criterii de convergență nominal stabilite prin Tratatul de la Maastricht, iar pe lângă aceste criterii nominale mai există și o serie de criterii reale pe care țara noastra și celelalte țări trebuie să le îndeplinească.
În prezent 19 țări fac parte din zona euro și alte 5 state noi member ale Uniunii Europene, foste țări ale blocului comunist, sunt pe cale să intre în aceată zonă printre care Polonia și România.
Polonia este și ea aproape în aceeași situație cu România, în ceea ce privește termenul de adoptare a euro și îndeplinirea criteriilor de convergnță.
“Tratatul de la Maastricht prevede atingerea unui „grad înalt de convergenţă durabilă” ca o condiţie prealabilă a adoptării monedei unice de către un stat membru .“
1. Convergența nominală
“În ceea ce privește convergența nominal, criteriile pe care le presupune sunt obligatorii și explicite din două motive: pe de-o parte, pentru a putea participa la o uniune monetară este esențială, în primul rând, armonizrea politicilor monetare ale țărilor membre, la care se adaugă respectarea disciplinelor bugetare; pe de altă parte convergența nominală poate fi realizată într-un timp mult mai scurt decât este necesar pentru convergența reală, care este un proces de lungă durată, mai ales pentru fostele țări cu economie planificată”
Criteriile de convergență nominală se împart în două categorii, și anume:
A. Criterii monetare
• Stabilitatea preţurilor – inflaţia nu trebuie să depăşească mai mult de 1,5 % media ratelor de inflaţie a primelor 3 state membre UE cu cele mai stabile preţuri.
• Stabilitatea cursului de schimb – trebuie respectate limitele normale de fluctuaţie prevăzute de ERM II (Exchange Rate Mechanism), respectiv ± 15% timp de cel puţin 2 ani înainte de adoptarea monedei euro, fără devalorizarea monedei naţionale.
• Convergența ratelor de dobândă pe termen lung – valoarea ratelor de dobândă nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2 % media ratelor de dobândă din cele mai performante 3 ţări în domeniul stabilităţii preţurilor.
B. Criterii fiscale:
o Deficitul bugetar- să nu depășească 3% din PIB
o Datoria publică- să nu depășească 60% din PIB
Pe lângă aceste criterii de bază, se urmărește indepndența băncii centrale naționale față de guverne și se interzice finanțarea monetară a deficitului bugetar.
2. Convergența juridică
Tratatul privind înființarea Uniunii Europene mai prevede și o convergență juridică, care spune că legislația națională a fiecărui stat membruși a Bancilor Centrale Naționale trebuie să fie compatibilă cu prevederile Tratatului, Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene.
Bibliografie
Vasile Cocriș, Angela Roman, Dan Chirleșan, Valeriu Dornescu, Ovidiu Stoica, “Monedă.Credit.Bănci-Caiet de aplicații”Editura Sedcom Libris, Iasi 2015, p.96
2014 Dardac, N., Barbu, T., “Moneda”, Ed. ASE, București, 2009, pg. 229
Preview document
Conținut arhivă zip
- Gradul de indeplinire a criteriilor de convergenta de catre Romania si Polonia.docx