Guvernarea electronică

GUVERNARE ELECTRONICĂ

Introducere

Asa cum Jim Melitski descria pe site-ul ASPA, sectiunea e-guvernare: „În toata lumea, organizatiile publice încep o calatorie e-guvernare prin publicarea unor informatii pe Internet si stabilirea unei prezente on-line, în speranta ca vor tinde spre cresterea eficientei, eficacitatii si performantelor organizationale.” (Jim Melitski, 2001). Tot mai multe atractii tenteaza cercetatori si practicieni în ajungerea la un consens în ceea ce priveste diagramele si initiativele e-guvernare. E-guvernarea poate fi definita ca o forma continua de asigurare a informatiei, când organizatiile si agentiile publice editeaza informatii(rapoarte) pe Internet, pe site-uri interactive de comunicare si e-tranzactii, si pentru a asigura integrarea serviciilor guvernamentale virtuale.

Guvernarea electronica va trebui sa fie bazata pe cunoastere, pe utilizator, distributie si ramificatie. Cu atât mai mult, implementarea unei viziuni asa de ambitioasa va trebui sa contina patru puncte cheie, care deriva din patru domenii: politic, economic, social si tehnologic. Acestea sunt:

- cresterea importanta în ceea ce priveste cunoasterea conceptului de „management” atât în guvernare, cât si în procesele democratice;

- nevoile cetateanului si ale afaceristilor (pâna acum neadresate);

- aparitia intermediarilor, care joaca un rol important atât în oferirea de servicii publice, cât si în

procesele democratice;

- importanta retelelor, coordonarii si colaborarii pentru a obtine o guvernare mai buna.

E-guvernarea reprezinta aparitia unui nou val de inovatii tehnologice, si de asemenea reinventarea administratiei.

Ce este e-guvernare?

E-guvernarea este definita ca un sistem ce permite administratiilor sa foloseasca cele mai moderne tehnologii de comunicatii si informatii, în special bazate pe aplicatii Internet, pentru a asigura cetatenilor si mediului de afaceri mijloace mai accesibile de acces la informatiile si serviciile de administratie, pentru a îmbunatati calitatea serviciilor si pentru a asigura o relatie mai buna între cetateni, autoritati si procese.

Aceasta include tranzactii între guvern si mediul de afaceri, guvern si cetateni, guvern si salariati si între diferite niveluri si unitati ale administratiei. E-business (e-afaceri) si e-comert sunt subansambluri ale guvernarii. E-guvernare prezinta o serie de aspecte pentru a motiva înaintarea spre secolul XXI cu o calitate mai buna, costuri reduse, servicii ale administratiei si o mai buna relatie între cetateni si administratie.

Pentru a întelege e-guvernarea, trebuie sa întelegem dezvoltarea administratiei si reforma guvernamentala în general. De-a lungul ultimelor doua decenii, reforma si dezvoltarea administratiei au experimentat TQM ( Total Quality Management) în 1980 si Reingineria si Reinventarea în 1990.

Reinventarea guvernarii ne face sa realizam ca aceasta este de fapt un amestec dinamic de scopuri, structuri si functii. Initiativele e-guvernarii sunt un complex de schimbari si de eforturi în scopul de a folosi tehnologii noi si evident mult mai bune pentru a suporta o transformare a operativitatii si eficientizarii guvernarii, derivata din reinventare. Noua provocare a administratiei publice în anii 2000 sau în sec al XXI-lea este sa creeze acest sistem al e-guvernarii.

Principiile guvernării electronice sunt:

• transparenţă şi parteneriat – desfăşurarea tuturor activităţilor în mod transparent, fiind discutate în mod public, cu luarea în considerare a ideilor şi propunerilor tuturor părţilor implicate;

• accesibilitate a informaţiei – respectarea dreptului fundamental al cetăţeanului de a avea acces la informaţiile oficiale;

• orientare socială – realizarea măsurilor principale în cadrul implementării guvernării electronice, cu luarea în considerare a intereselor cetăţenilor;

• armonizarea cadrului juridic cu reglementările şi standardele internaţionale;

• protecţie şi securitate – respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor în procesul de creare, stocare, prelucrare şi transmitere a informaţiei, inclusiv protecţia datelor personale, prin metode şi mecanisme de asigurare a securităţii informaţionale;

• prioritatea aspectelor politice, economice şi sociale asupra celor tehnice şi tehnologice;

• principiul ”primei persoane” – obligativitatea factorilor de decizie din cadrul ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor publice şi întreprinderilor de stat de a participa activ în procesul de implementare a e-guvernării.

Guvernarea electronica – un sistem pentru o guvernare mai buna

Viziunea guvernarii electronice în UE pentru cel putin urmatorii zece ani, defineste guvernarea

electronica ca o unealta pentru o guvernare mai buna în adevaratul sens al cuvântului. Aceasta

plaseaza guvernarea electronica în mijlocul modernizarii si reformei managementului public, unde

tehnologia e folosita ca o unealta cheie pentru a moderniza structuri, procese, resurse umane, cultura administratiei publice pentru a oferi o guvernare mai buna, si nu în ultimul rând o crestere a valorii publice.

Crearea valorii publice este un termen care înglobeaza rolurile democratice, sociale, economice, legate de mediu si cele de guvernare ale unui guvern. Exemple concrete ale acestor roluri sunt: largirea sferei administratiei publice si a serviciilor publice (sanatate, educatie, îngrijire sociala); dezvoltarea, implementarea si evaluarea politicilor si regulamentelor; folosirea mai buna a finantelor publice; garantarea proceselor politice într-un mod democratic, egalitatea între sexe, acceptarea sociala si siguranta cetateanului si o conducere care sa sustina mediul înconjurator, cât si dezvoltarea unor altor metode.

Pentru a crea o mai buna guvernare cu o mai mare valoare publica depinde de procesele structurii guvernamentale, ale oamenilor si culturii care trebuie sa dea o mai mare eficienta ( a costurilor) (reducerea costurilor, o mai mare valoare pentru banii contribuabililor, un management mai bun al finantelor si simplificarea procedurilor administrative), mai multa determinare, raspundere, o mai buna calitate a serviciilor, transparenta si deschidere catre nou, o mai mare participare a guvernantilor si mai multa accesibilitate.