Identificarea vulnerabilitatilor interne și externe ale economiei naționale pe baza tabloului general

1. INTRODUCERE

Am ales aceasta tema deoarece consider importanta trecerea Romaniei de la o economie de tip centralizata, unde exista o piata inchisa caracterizata prin productie reglementata, preturi fixe indiferent de costul real al producerii de bunuri, locuri de munca asigurate la nivel de stat, proprietatea fiind una publica, la o economie de tip capitalista unde exista o piata libera caracterizata prin productia data de nivelul cererii, preturi fluctuante date de intalnirea cererii cu oferta, libera intrare si iesire pe piata a bunurilor economice.

Romania a inceput procesul de trecere de la economia centralizata bazata pe proprietatea de stat, la economia de piata bazata pe proprietatea privata in anul 1990.

Problemele economice majore ale procesului de tranzitie puteau fi grupate in patru pachete si anume:

a) liberalizarea economica, prin desfiintarea controlului asupra productiei si preturilor;

b) demonopolizarea si privatizarea, astfel incat sa fie incurajata concurenta si dezvoltata proprietatea particulara;

c) reforma economica si restructurarea mecanismelor financiare, bancare si de credit, valutare si de comert intern si extern;

d) stabilizarea macroeconomica, prin controlarea inflatiei.

„In prezent, tarile aflate in tranzitie trebuie sa inlature nu numai pagubele cauzate de sistemul comunist, ci trebuie sa faca fata si concurentei internationale a tarilor cu economie avansata tehnologic, acestea din urma fiind ele insele confruntate cu supraproductie considerabila.”

Obiectivul fundamental al tranzitiei si al transformarilor implicate de aceasta il constituie elaborarea unei economii moderne si functionale de piata care sa permita cresterea avutiei nationale si conditii mai bune pentru ridicarea nivelului de viata al populatiei, precum si pentru apropierea de Uniunea Europeana.

Rezultatele obtinute, indeosebi pe linia stabilizarii macroeconomice, mai exact in anii 2001-2005, au contribuit la obtinerea de catre Romania a statutului de economie de piata functionala, acordat de Comisia Europeana, ca premisa a aderarii la Uniunea Europeana.

Deschiderea Romaniei catre o economie de piata a facut-o sa devina vulnerabila pe plan intern dar si extern.

Vulnerabilitatile sunt definite ca stari de lucruri, procese sau fenomene din viata interna care diminueaza capacitatea de reactie la riscurile existente ori potentiale sau care favorizeaza aparitia si dezvoltarea acestora.

Vulnerabilitatile joaca un dublu rol, acela de a diminua capacitatea de reactie a tarii respective la riscurile existente sau potentiale si se comporta ca si cum ar fi un catalizator al manifestarii active a unor riscuri si amenintari.

Vulnerabilitatile economice externe se datoreaza: actiunii conjugate si intrepatrunderii unor procese economice care pot crea conditii favorabile pentru aparitia unor riscuri (criza energetica, limitarea accesului la sursele de materii prime, blocada economica etc.).

Printre vulnerabilitatile interne ce se impun prin persistenta problemelor de natura economica, financiara si sociala; accentuarea fenomenelor de coruptie si de administrare deficitara a resurselor economice si financiare publice; mentinerea unor disparitati de dezvoltare economica intre regiunile tarii; emigrarea specialistilor din domenii de varf.

2. ANALIZA MACROECOMICA A ROMANIEI

Evolutia economiei romanesti dupa anul 1989 a fost dominata de un declin continuu. Un element subiectiv care a determinat hotarator evolutia economiei romanesti la constituit mediul economic. Acesta poate determina si stimula aparitii de pierderi atat la nivel microeconomic cat si la nivel macroeconomic.

Luand in considerare mediul economic, se poate spune ca tranzitia Romaniei este de fapt o tranzitie prin criza.

Economia reala cu o oarecare redresare intre anii 1994 si 1995 a avut un regres continuu, fenomen insotit de o inflatie care a atins varfurile in anii 1993 si 1997.

Declinul productivitatii muncii in industrie si constructii s-a reflectat in diminuarea produsului intern brut. Productivitatea muncii in ramurile industriei a avut un caracter oscilant, influentand negativ industria, produsul intern brut si ocuparea fortei de munca