Imm-urile în Contextul Actualei Crize

1. Introducere

IMM-urile au devenit din ce în ce mai importante în societatea noastră, ca furnizori de oportunităţi de angajare şi elemente cheie pentru bunăstarea comunităţilor

Întreprinderile micro, mici şi mijlocii joacă un rol esenţial în economia europeană. Ele reprezintă o sursă de abilităţi antreprenoriale, inovare şi creare de locuri de munca. În Uniunea Europeană, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură în jur de 75 de milioane de locuri de muncă şi reprezintă mai mult de 90% din toate întreprinderile. Starea generală actuală de rău economic a început ca o criză financiară, care, la sfârşitul anului 2008 a culminat cu o pierdere bruscă de încredere a mediului de afaceri şi un declin rapid al comerţului mondial. În doar trei luni, fluxurile comerciale s-au prăbuşit la o viteză fără precedent în lume în perioada de după al doilea război mondial. După producţie a urmat o fază descendentă şi în comerţul internaţional ajungându-se astfel la recesiune.

Contribuţia esenţială a IMM-urilor la dezvoltarea economică şi socială este argumentată în Carta Albă a IMM-urilor din România 2010, astfel: (Carta Albă a IMM-urilor)

- generează cea mai mare parte a PIB din fiecare ţară, de regulă între 55% -95%;

- oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei ocupate;

- generează într-o mare proporţie inovaţiile tehnice aplicabile în economie;

- IMM-urile sunt singurele care, în ultimii ani, generează noi locuri de muncă, inclusiv in UE.

- realizează produse şi servicii la costuri mai reduse decât firmele mari, factorii principali care determină această diferenţă fiind cheltuielile constant convenţionale mai mici, volumul şi intensitatea superioare a muncii în condiţiile permanenţei prezente a întreprinzătorului în firmă şi, de regulă, motivarea mai intensă a personalului.

- dovedesc flexibilitate şi adaptabilitate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei, favorizate de talia mai redusă, procesul decizional rapid, specific întreprinzătorului şi de implicarea sa nemijlocită în activităţile curente;

- reprezintă una dintre principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite,TVA);

- prezintă cel mai ridicat dinamism în condiţiile economiei de piaţă, situaţie atestată de evoluţia numărului lor, a volumului cifrei de afaceri şi a mărimii forţei de muncă ocupate, sensibil superioare întreprinderilor mari;

2. Criza economică şi efectele ei asupra IMM-urilor din România

În septembrie 2008, falimentul băncii americane Lehman Brothers a marcat începutul crizei financiare, declanşând ulterior criza economică extinsă la nivel global.

Economia mondială pare să-şi revină însă mai repede decât au prezis mulţi economişti, în mare parte datorită reducerii ratelor dobânzilor agresive, a creditului de urgenţă al băncii centrale şi a stimulului financiar guvernamental.

De la izbucnirea crizei economice în 2008 s-a putut constata că scăderea puternică a producţiei a avut un efect major asupra IMM-urile din UE. Raportul anual al Comisiei Europene privind IMM-urile relevă faptul că impactul crizei economice a fost mai puternic asupra firmelor medii şi mari decât asupra celor mici şi micro. Una dintre problemele majore cu care se confruntă IMM-urile este accesul la finanţare. Profitabilitatea IMM-urilor în UE este supusă unor presiuni uriaşe, lucru care diminuează numărul companiilor care intră pe piaţă şi îl creşte pe al celor care ies. Implicit, acest fenomen determină creşterea şomajului. Potrivit aceluiaşi raport producţia IMM-urilor cunoaşte cel mai accentuat declin din 1930 până în prezent.

România, alături de Grecia, a înregistrat o scădere economică (1,2%), iar toate celelalte ţări membre UE au ieşit deja din recesiune. Alături de Ungaria şi ţările baltice, România este considerată ca având un risc destul de ridicat de instabilitate socială din cauza deteriorării situaţiei economice şi (perspectivei) creşterii şomajului.

Astfel, la nivel macroeconomic, printre provocările cu care se confruntă România se numără reluarea creşterii economice şi evitarea unei recesiuni prelungite, adoptarea unei strategii economice pe termen lung şi implementarea reformelor structurale care să confere stabilitate, precum şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale.

În acest sens, executivul de la Bucureşti a negociat un pachet financiar cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi alte organisme internaţionale. Acest pachet este conceput pentru a sprijini economia în prezent în dificultate, guvernul de la Bucureşti dorind să reducă deficitul bugetar la 4,4% în 2011 şi la sub 3% în 2012. La 2 februarie anul curent., guvernul a adoptat o decizie privind sprijinirea tinerilor întreprinzători. Este vorba despre un sprijin nerambursabil de la bugetul de stat în valoare de maximum 50% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 10.000 de euro, şi de garantarea creditelor pe care aceşti întreprinzători le vor obţine.

Potrivit Eurostat, România a înregistrat în luna octombrie 2010 cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE, de 7,9%, în condiţiile în care în UE rata anuală a inflaţiei a fost de 2,3%, iar în zona euro de 1,9%. De menţionat că, pe fondul efectelor majorării TVA, BNR a majorat prognoza de inflaţie pentru anul 2010 la 8,2%.

Pe de altă parte FMI preconizează pentru anul în curs o rată a inflaţiei de 5,2% (un nivel depăşit numai de Turcia), şi o rată a şomajului de 7,1%. România, cu datele din trimestrul al treilea din 2010, are un şomaj de 7,3%.

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, cel mai dinamic din economia românească, este primul care a fost lovit de criza economică. Acesta este mult mai expus schimbărilor decât companiile mari, care dispun de o capacitate ridicată de adaptare.

În România, cele 600.000 de IMM-uri reprezintă 99,6% din totalul întreprinderilor, iar ele aduc aproape 80% din produsul intern brut şi asigură aproximativ 60% din totalul salariaţilor.